În cursul unui proces civil, pot apărea nelămuriri cu privire la anumite texte de lege sau se poate constata că prevederile unui act normativ sunt neconstituţionale, iar instituţiile competente să lămurească aceste aspecte sunt Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), respectiv Curtea Constituţională a României (CCR). Citește articolul
Klaus Iohannis, președintele României, a făcut o evaluare a evaluării lui Tudorel Toader, ministrul justiției, și s-a plasat deasupra autorității acestuia, atunci când a refuzat propunerea de revocare a șefei Direcției Naționale Anticorupție (DNA), reiese dintr-o decizie recentă a Curții Constituționale a României (CCR). Astfel, în procedura de revocare, șeful statului poate refuza propunerea ministrului doar dacă aceasta nu respectă legea, el nu poate analiza oportunitatea propunerii. Citește articolul
Reglementările legale care nu permit contestarea în justiţie a deciziilor consiliului de administraţie sau ale directoratului unei companii încalcă prevederile constituţionale, a decis recent Curtea Constituţională (CCR). Citește articolul
Cazul în care un contract de muncă încetează de drept ca urmare a faptului că salariatul se pensionează pentru invaliditate de gradul III este contrar Constituției, având în vedere că voința salariatului și angajatorului nu este luată în calcul, deși ar trebui. Este concluzia la care a ajuns, la începutul acestui an, Curtea Constituțională a României (CCR), declarând prevederea din Codul muncii neconstituțională. Pentru că legiuitorul n-a intervenit în timp util ca să modifice prevederile, acestea nu mai pot fi aplicate în practică începând de azi. Citește articolul
Soluția legislativă din Codul de procedură penală care îl limitează pe judecătorul de cameră preliminară la analizarea și a altor tipuri de probe, în afară de noi documente, este neconstituțională, conform unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR), recent publicată în Monitorul Oficial. Citește articolul
Anul acesta, instanța supremă, cea constituțională, precum și cele europene au oferit jurisprudenței câteva decizii foarte importante în diverse domenii ale societății și statului. Spre exemplu, cea în privind tipul de servicii pe care le oferă Uber sau ce obligații au statele față de cuplurile homosexuale. S-au lămurit unele cazuri de concediere, declanșarea răspunderii penale ca funcționar public pentru mai multe categorii de angajați, aspecte legate de taxa pe valoare adăugată (TVA), dar și probleme cu care se confruntă unii (foști) concubini. Poate cea mai importantă decizie într-un caz român a venit însă din partea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în cazul Bărbulescu, pe subiectul monitorizării salariatului la locul de muncă. Citește articolul
Modul cum se face evaluarea funcționarilor publici este reglementat printr-o hotărâre de Guvern, însă acest lucru nu e tocmai în acord cu legea fundamentală a țării, au decis recent judecătorii de la Curtea Constituțională a României (CCR). Aceștia spun că o atare chestiune trebuie tratată într-o lege organică, ținând de atribuțiile Parlamentului, iar nu de ale Executivului. Citește articolul
Atunci când vine vorba de audierile în cadrul proceselor penale, concubinii ar trebui să aibă același statut ca soții, a decis Curtea Constituțională a României (CCR), potrivit unui document publicat astăzi în Monitorul Oficial și care deja produce efecte. Practic, judecătorii au apreciat că și concubinii sau foștii concubini ai unui suspect sau inculpat ar trebui să aibă dreptul să refuze audierea ca martori. Citește articolul
Polițiștii chemați în fața unui consiliu de disciplină ar trebui să aibă dreptul să fie asistați de un avocat, iar nu doar de un alt polițist, a stabilit recent Curtea Constituțională a României (CCR). Deși critica a vizat un vechi text de lege, în vigoare până în 2015, în actuala formă a Statutului polițistului se regăsește un text cu aceleași prevederi ca cele criticate de judecători. Citește articolul
Condiția de la infracțiunea continuată ca fapta să fie săvârșită împotriva aceluiași subiect pasiv a fost găsită neconstituțională de Curtea Constituțională a României (CCR), potrivit unei decizii publicate luna trecută în Monitorul Oficial. Aceasta a considerat că se face o discriminare între infractorii care, în baza aceleiași decizii de a comite o infracțiune, comit actele respective împotriva aceluiași subiect și între cei care le comit împotriva mai multora. De fapt, judecătorii CCR sugerează să se revină la practica din vremea vechiului Cod penal, în sensul în care exista o compatibilitate între pluralitatea de subiecți pasivi și infracțiunea continuată. Citește articolul