ACCES PREMIUM
Printre condițiile ce trebuie îndeplinite de cei care aspiră să se înscrie în profesia de avocat se numără și cea referitoare la lipsa unor condamnări penale pentru fapte intenționate. Numai că, așa cum e redactat textul de lege respectiv, nu se știe exact pentru care fapte penale se poate refuza intrarea în profesie, ci doar că ele aduc un prejudiciu prestigiului profesional.Curtea Constituțională a României (CCR) a catalogat cerința ca neconstituțională și a indicat faptul că legiuitorul trebuie să stabilească foarte clar care sunt situațiile care-l împiedică pe cel interesat să fie avocat și care nu. Porțiunea de text declarată neconstituțională dispare duminică din lege, însă iată ce a precizări vin de la Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților în legătură cu efectele deciziei CCR:
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Faptul că victima violențelor de familie nu poate cere un ordin ca să se protejeze împotriva fostului soț decât dacă aceștia locuiesc împreună a fost considerat contrar Constituției, potrivit unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR). Curtea a considerat că legislația actuală include o cerință nerezonabilă în raport cu faptele și contrară unui act internațional pe care țara noastră s-a obligat să-l respecte. Duminică, cerința declarată neconstituțională dispare definitiv din textul de lege.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
La infracțiunea de neglijență în serviciu, textul "îndeplinirea ei defectuoasă" trebuie să fie citit într-un alt mod pentru a fi în acord cu Constituția, potrivit unei decizii recente a Curții Constituționale a României (CCR). Exact ca la infracțiunea de abuz în serviciu, Curtea a considerat că și aici trebuie să intervină Parlamentul sau Guvernul pentru a modifica textul infracțiunii, astfel încât să includă un prag valoric sau gravitatea prejudiciului adus unei persoane.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Prevederea legală care conține interdicția pentru condamnații penali de a fi membri în Guvern nu a fost găsită neconstituțională de Curtea Constituțională a României (CCR), însă textul de lege a fost criticat de majoritatea judecătorilor de la Curte. Potrivit deciziei publicate azi în Monitorul Oficial, interdicția din lege nu ar trebui să-i împiedice pe condamnați să ajungă membri în Guvern pentru totdeauna, ci doar atâta vreme cât nu a intervenit reabilitarea, amnistia sau nu s-a dat o lege de dezincriminare. Printre judecătorii CCR s-au numărat și opinii contrare, însă considerentele nu se mai regăsesc în varianta publicată, fiind cenzurate de președintele Curții.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu privire la termenul de 15 zile calendaristice în care trebuie plătite facturile la utilități, potrivit unui comunicat al instituției. Acesta consideră că, așa cum a fost modificat anul trecut, modul în care se ajunge la scadență este contrar Legii fundamentale a României, pentru că facturile pot ajunge târziu la consumator și acesta poate fi executat silit foarte ușor.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Interceptările sau alte măsuri de supraveghere tehnică dispuse în cadrul unei anchete penale pot viza și alte persoane decât pe cel care are calitatea de inculpat, însă doar acesta din urmă are posibilitatea, în prezent, să conteste în fața unui judecător temeinicia acestor măsuri. Curtea Constituțională a României (CCR) a decis însă că e contrar Constituției ca celelalte persoane care sunt vizate de măsurile de supraveghere să nu aibă posibilitatea să le conteste.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Curtea Constituțională a României (CCR) a găsit recent o neconstituționalitate în textul infracțiunii de conducere fără permis, stabilind că legiuitorul a uitat să precizeze o categorie importantă de vehicule. Totuși, având în vedere modul în care funcționează efectele unei decizii de neconstituționalitate a CCR, este greșit să spunem că infracțiunea nu se mai pedepsește, ca urmare imediată a deciziei Curții. Dacă legiuitorul nu ar interveni în perioada de timp oferită de Constituție să repare neconstituționalitatea, chiar dacă pare greu de imaginat, pedeapsa pentru această faptă ar rămâne fără efecte juridice.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
O instanță de apel din România a decis recent să anuleze pedeapsa cu închisoarea pe care un funcționar public a primit-o anul trecut pentru o faptă de abuz în serviciu, potrivit unei hotărâri judecătorești. Concret, instanța a deci că fapta celui condamnat nu mai este prevăzută de Codul penal, fiind dezincriminată. În contextul în care numeroase surse media au prezentat această decizie drept una istorică și au tras concluzii pripite cu privire la impactul acestei hotărâri, este necesar să clarificăm, pe scurt, ce a decis de fapt instanța de apel respectivă.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Cunoscuta „Ordonanță 13” a provocat în spațiul public discuții aprinse despre existența unui conflict juridic între Guvern și Parlament, pe de o parte, și între Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte. Cu toate acestea, Curtea Constituțională a României (CCR) a găsit că în niciunul dintre cele două cazuri n-a existat, de fapt, un conflict juridic.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
În 2016, când Curtea Constituțională a României (CCR) s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea unei sintagme din textul de lege al infracțiunii de abuz în serviciu (atât din Codul penal vechi, abrogat, cât și din Codul penal în vigoare), textul de lege nu a fost declarat ca neconstituțional și nu a fost lipsit de efecte juridice. Așadar, ipoteza că infracțiunea de abuz în serviciu fusese reintrodusă prin faimoasa Ordonanță nr. 13, iar că acum a dispărut prin abrogarea acestui act, este incorectă.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
Alexandru Boiciuc 