ACCES PREMIUM
Atunci când prin anumite infracțiuni din Legea evaziunii fiscale se produce o pagubă materială mai mare de zece milioane de lei, competența este, mai nou, la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și la Direcția Națională Anticorupție (DNA). Măsura a fost stabilită recent printr-o lege cu mai multe măsuri antievaziune.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Curiozități legislative
Au fost diverse situații în care, urmărită penal pentru luare de mită (spre exemplu), unei persoane din România i s-a pus în vedere că, dacă vrea să rămână în libertate, sub control judiciar, să plătească o cauțiune de o anumită valoare. Ce înseamnă controlul sub cauțiune? Cum se stabilește valoarea cauțiunii? Care e, de fapt, scopul acestei sume de bani și în ce măsură se mai poate întoarce la inculpat?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cel aflat la conducerea unei mari companii de IT de la noi (filiala română) este urmărit penal pentru fapte de luare de mită în raport cu persoane din mediul privat, aflăm recent de la Direcția Națională Anticorupție (DNA). Suntem obișnuiți să auzim că DNA-ul se ocupă mai mult de politicieni, jucători din mediul public, într-o formulare mult restrânsă. Dar aici vorbim de corupție la nivelul sectorului privat, corupție privat-privat. Ce presupune aceasta, mai exact?
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Accesul la funcțiile de procuror de rang înalt este vizat de o ordonanță de urgență adoptată marți de Guvern și publicată deja în Monitorul Oficial. Din conținutul său află că în respectivele funcții nu se mai putea veni prin delegare, iar cei care sunt acum delegați mai pot sta în respectivele poziții cel mult 45 de zile, acestea urmând să fie ocupate așa cum prevede legea în următoarea perioadă. De asemenea, cât privește colegiile de conducere ale instanțelor, acestea nu mai pot să vină cu completări la lege pe motiv că aceasta nu e clară, concisă ori completă, fiind obligate să caute lămuriri la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sau la Curtea Constituțională.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) este numit în funcție de către președintele României, în baza propunerii ministrului justiției și cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Aceasta este, în esență, procedura legală de urmat după ce Laura Codruța Kovesi a fost revocată de la șefia DNA. După două selecții de candidați, propunerea ministrului justiției este Adina Florea, însă președintele României a anunțat azi că a respins-o.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De mâine vor intra în vigoare condiții mai dure de vechime pentru numirea în cele mai înalte funcții pentru procurori și în cadrul structurilor specializate -- Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) -- și pentru procurorii care lucrează în aceste două structuri. Modificarea vechimii necesare pentru procurorii DNA și DIICOT, adusă de o ordonanță de urgență adoptată zilele trecute, a adus în spațiul public o întrebare legată de cum vor fi afectați procurorii care sunt acum în respectivele direcții.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Laura Codruța Kovesi a fost revocată astăzi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), conform unui decret semnat de președintele României. Revocarea vine în urma unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR) prin care s-a constatat că șeful statului trebuia s-o revoce pe Kovesi la propunerea ministrului justiției. Președintele a respins în aprilie 2018 propunerea ministrului justiției, Tudorel Toader, de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA. Laura Kovesi ocupa funcția de procuror-șef al DNA din anul 2013, fiind la al doilea mandat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Klaus Iohannis, președintele României, a făcut o evaluare a evaluării lui Tudorel Toader, ministrul justiției, și s-a plasat deasupra autorității acestuia, atunci când a refuzat propunerea de revocare a șefei Direcției Naționale Anticorupție (DNA), reiese dintr-o decizie recentă a Curții Constituționale a României (CCR). Astfel, în procedura de revocare, șeful statului poate refuza propunerea ministrului doar dacă aceasta nu respectă legea, el nu poate analiza oportunitatea propunerii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În urma deciziei de miercuri a Curții Constituționale a României (CCR), prin care s-a stabilit că șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA) trebuie revocată din funcție, judecătorul Cristi Danileț apreciază că judecătorilor români le va fi frică să mai condamne politicieni. Ministrul justiției a cerut revocarea șefei DNA, însă președintele României a refuzat să facă acest lucru, motiv pentru care s-a cerut intervenția CCR.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Autoritățile statului, cele îndreptățite să ceară recuperarea prejudiciilor de la abuzul în serviciu, nu se îngrămădesc nici să aducă în atenția justiției contractele păguboase din achizițiile publice, nici să ceară repararea prejudiciilor, relevă un raport recent al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Există o problemă în prevenirea acestor fapte și în pasivitatea autorităților păgubite, cu atât mai mare cu cât timpul nu joacă deloc în favoarea reparării prejudiciilor. În atare context, e nevoie să depășim, poate, discuția cu privire la existența unui prag și să ne uităm și la alte aspecte.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
avocatnet.ro 
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc 
