Telemunca este "forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat şi voluntar, îşi îndeplineşte atribuţiile specifice funcţiei, ocupaţiei sau meseriei pe care o deţine, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puţin o zi pe lună, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor". Aceasta e definiția pe care o regăsim în Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă.
1.Telemunca nu poate fi impusă, ca regulă. Pe perioada stării de alertă însă, da
Nu i se poate impune salariatului să muncească în regim de telemuncă, legea fiind destul de clară la acest capitol. Telemunca e o opțiune rezultată din acordul celor două părți la contractul de muncă. Dacă vorbim de trecerea de la un contract de muncă obișnuit la unul de telemuncă, se modifică, practic, inclusiv în Revisal, tipul de contract.
"Refuzul salariatului de a consimți la prestarea activității în regim de telemuncă nu poate constitui motiv de modificare unilaterală a contractului individual de muncă și nu poate constitui motiv de sancționare disciplinară", scrie în legea privind telemunca. Angajatorul riscă, de asemenea, chiar o amendă serioasă pentru nerespectarea acestei condiții, aspect detaliat aici.
Aceasta e regula generală. În contextul actual însă, telemunca poate fi impusă. A putut fi impusă și pe perioada stării de urgență, când Guvernul a decis acest lucru, iar același Guvern a decis în noiembrie să facă posibilă trecerea la telemuncă fără consimțământul salariatului pe perioada stării de alertă - detalii, aici.
Chestiunea trebuie reflectată însă în Revisal, unde se modifică tipul de contract - Inspecția Muncii a făcut un mic ghid pe acest subiect.
2. Munca la domiciliu vs. telemunca acasă
Nu abia odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 81/2018 salariații au putut să lucreze de acasă. Au putut și până în 2018 - munca la domiciliu, reglementată pe scurt în Codul muncii. Însă telemunca înseamnă mai mult de atât, nu doar muncă la domiciliu, ci oriunde în altă parte unde angajatul și salariatul au convenit. Telemunca înseamnă rigori specifice, obligații specifice, clauze specifice și nu trebuie confundată cu munca la domiciliu.
Adriana Radu și Silvia Opriș, avocate partenere la SPRL Radu Opriș, au discutat, la webinariile săptămânale organizate de avocatnet.ro pentru abonații premium, despre principalele diferențe și asemănări între telemuncă și munca la domiciliu.
3. Cine lucrează de acasă poate fi vizitat de autorități
Dacă locul de desfășurare a muncii e chiar domiciliul telesalariatului, atunci acesta va putea primi și vizita inspectorilor de muncă ori a reprezentanților sindicali, dar niciodată pe neanunțate. Iar Legea telemuncii stabilește oricum o chestiune tratată în chiar Legea fundamentală a statului -- nimeni dintre cei antemenționați nu poate intra în casa telesalariatului fără permisiunea sa. Angajatorul are dreptul să verifice activitatea telesalariatului, dar cum și când sunt chestiuni care vor fi prevăzute în înțelegerea dintre părțile contractului de muncă. Mai multe informații și detalieri pe acest subiect puteți citi aici.
4. Ce trebuie să conțină în plus un contract pentru telemuncă
Sunt zece elemente obligatorii pentru contractele de muncă încheiate cu telesalariați, potrivit Legii telemuncii. Regulile de încheiere și modificare ale unui contract de muncă nu se modifică, sursa de inspirație legislativă fiind tot Codul muncii, dar omiterea uneia dintre acele zece clauze specifice telemuncii poate să-i aducă angajatorului amenzi de mii de lei. Una dintre ele e chiar precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă.
Bine de știut: Firmele mari (peste 50 de angajați) au fost obligate de Guvern, în noiembrie 2020, să recurgă la telemuncă sau, dacă asta nu se poate, să recurgă la programele decalate pentru ca angajații să vină în ture la muncă și orarele acestora să nu se mai suprapună total. Angajatorul a cărui activitate ar putea fi făcută și în regim telemuncă poate să refuze, totuși, să o facă, dacă i se pare că este dezavantajoasă pentru acesta? De principiu, da - subiectul este detaliat în acest material.
5. Modificările corespunzătoare în ROI sunt necesare
Cum telemunca înseamnă o modalitate aparte a raportului de muncă, angajatorii care vor să aibă telesalariați nu trebuie să scape din vedere că trebuie făcute modificări în consecință la regulamentele interne, potrivit specialiștilor în resurse umane (detalii, aici).
6. SSM - preocupare atât pentru angajator, cât și pentru salariat
Chiar dacă munca se face în alt loc decât la birou, așa cum e de esența telemuncii să se întâmple, respectarea regulilor de SSM rămâne un imperativ. Salariatul trebuie să informeze angajatorul cu privire la ce echipamente de muncă folosește și cu privire la condițiile existente la locul desfășurării activității de telemuncă. Apoi, dacă și atât cât e posibil, trebuie să-i permită accesul angajatorului pentru ca acesta să stabilească și să ia măsurile de SSM ori pentru a cerceta evenimentele de SSM. Contractul de muncă trebuie să menționeze și responsabilitățile părților în domeniu, iar angajatorul are obligații specifice, detaliate în acest material.
Atenție! Dacă angajații lucrează cu propriile echipamente, trebuie semnate acorduri cu firma.
7. De ce obligațiile de SSM vor putea duce la dificultăți
Cu toate că reglementarea telemuncii reprezintă un progres și o adaptare la realitățile actuale, specialiștii în relații de muncă considerau, la momentul apariției acestei legi, că din formularea actuală a textelor de lege vor deriva o serie de dificultăți de implementare, atât pentru angajator, cât și pentru angajat. Iar cele mai sensibile aspecte privesc aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă. Lucrurile se îngreunează cu atât mai mult cu cât se convine ca telemunca să se facă în mai multe locații, explică aici specialiștii.
De asemenea, telemunca e posibilă și peste hotare, niciun text de lege nefăcând opoziție acestui aspect. Însă un angajator care le permite telesalariaților să lucreze din altă țară pentru o perioadă mai lungă se expune anumitor riscuri ce țin, în mare, de taxele salariale, drepturile lucrătorilor și sediul afacerii.
8. Riscuri de confidențialitate și alte probleme ce pot fi aduse de telesalariat
Orice activitate profesională desfășurată în alt loc decât cel organizat și, în mod implicit, supravegheat într-o oarecare măsură de superiori, necesită un plus de disciplină, autocontrol, capacitate de organizare. Angajatorii trebuie să pună accent și pe buna înțelegere și respectare de către telesalariat a clauzelor de confidențialitate, consideră specialiștii în resurse umane. Aceste idei sunt dezvoltate aici.
9. Telesalariații ar avea dreptul la tichete de masă?
Dacă facem o paralelă cu munca la domiciliu, atunci și telesalariatul care lucrează de acasă ar putea să nu primească tichete de masă în zilele în care face telemuncă la domiciliu. În schimb, pentru zilele când vine în unitate (telemunca presupune că se muncește măcar o zi pe lună în altă locație), telesalariatul ar putea primi tichete. Dificultăți și posibile discriminări s-ar putea să se creeze totuși în privința acordării acestor beneficii pe lângă salariu dacă nu sunt stabilite regulile, în clar pentru toată lumea, de la bun început.
Dacă vorbim de trecerea la telemuncă, dintr-un contract de muncă obișnuit, unde au fost prevăzute tichetele de masă? Nici telesalariatul, nici cel care muncește la domiciliu nu pot fi lipsiți de tichetele de masă odată ce trec de la munca la birou la munca acasă, doar pe criteriul schimbării locului de muncă. Se întâmplă adesea ca o bună parte din venitul convenit la bun început între firmă și angajat să fie constituită din aceste tichete de masă. Dacă firma ar decide de pe o zi pe alta să renunțe la ele, salariații respectivi ar fi clar afectați la venit. De altfel, renunțarea la acordarea acestora nu se poate face pur și simplu - discuția, pe larg, aici.
10. Situații în care firmele riscă amendarea cu zeci de mii de lei
În unele cazuri, se pot da amenzi pentru fiecare salariat găsit în neregulă prin raportare la regimul telemuncii, iar cea mai mare astfel de amendă e de câte 10.000 de lei. Pentru lipsa fie și numai a unei clauze specifice obligatorii, se pot da amenzi de 5.000 de lei. În lipsa acordului scris al telesalariatului, angajatorul care și-a pus salariatul să lucreze peste normă (întreagă) va putea fi amendat de inspectori cu o amendă tot de 5.000 de lei. Partea bună este că, dacă se vor grăbi să achite amenzile, angajatorii vor achita doar jumătate din cuantum.
Te poate interesa și: