UPDATE: Noua lege a asociațiilor ar putea fi modificată major, prin două proiecte adoptate tacit de Senat

Modificările la actuala lege a asociațiilor de proprietari (Legea nr. 196/2018) sunt prevăzute în două proiecte de acte legislative (aici și aici), ce au fost adoptate tacit de Senat, urmând să ajungă la deputați. Deocamdată, proiectele nu par să aibă șanse să treacă, în forma actuală, amândouă de Parlament, întrucât multe dintre prevederile lor sunt comune. În orice caz, pentru a trece, trebuie să fie adoptate de către Parlament și oficializate, prin publicare în Monitorul Oficial.

Mai multă autonomie pentru asociațiile de proprietari

Prima inițiativă legislativă conține o serie complexă de modificări. De la eliminarea controlului primăriilor asupra activităților asociațiilor de proprietari la facilitarea alegerii cenzorilor, se urmărește acordarea unui grad mai ridicat de autonomie asociațiilor de proprietari.

1. Eliminarea prevederilor care permit primăriilor să controleze activitatea asociațiilor de proprietari. Acestea din urmă au organe proprii de control, pot solicita expertize contabile și pot fi verificate de către diverse organe de control (de exemplu, Agenția Națională de Administrare Fiscală sau Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă), ceea ce elimină necesitatea controalelor făcute de primării.

2. Asociațiile vor putea avea mai multe conturi bancare, nu doar unul, așa cum se întâmplă în prezent.

3. Este propusă eliminarea, din lege, a secțiunii ce vizează asociațiile de chiriași. Aceasta face obiectul unei alte reglementări. Pe de altă parte, proprietarii vor trebui să anunțe președintele asociației despre orice schimbare legată de cei ce locuiesc în apartament, inclusiv chiriași.

4. Se mai urmărește și eliminarea preavizului de cinci zile după care proprietarii sunt obligați să permită accesul în locuință pentru constatarea sau remedierea unor probeme apărute la părțile comune ale blocului. Astfel, în cazul unor urgențe (de exemplu, inundații) proprietarii vor trebui să permită accesul imediat, fără să mai fie nevoie de preavizul de cinci zile.

5. Cenzori vor putea fi, după ce măsurile cuprinse de proiect se vor aplica, și cei cu studii medii de orice fel. Nu numai cei ce au terminat un liceu economic sau cei cu studii în domeniul juridic.

6. Eliminarea obligației pe care o au în prezent administratorii de a obține un atestat de la primărie.

7. Eliminarea plafonului de 1.000 de lei pentru banii din casierie. După cum se specifică în nota de fundamentare atașată propunerii legislative, modificările au fost propuse de către reprezentanții mai multor asociații de proprietari, de acestea urmând să beneficieze miile de astfel de entități din țara noastră.

Modificări nefavorabile pentru cei care întârzie cu plata cheltuielilor

Cea de-a doua inițiativă legislativă conține, la fel, o serie vastă de modificări. Unele, însă, nu sunt tocmai favorabile proprietarilor - de exemplu, cele care vizează penalitățile de întârziere pentru plata cheltuielilor.

1. Penalitățile de întârziere pentru cei care datorează bani asociației pot fi aplicate după 20 de zile de la scadență. Acum, acest termen e de 30 de zile. De asemenea, scade termenul de plată în care pot fi achitate cheltuielile lunare - 20 de zile calendaristice de la afișare, nu 30, cum e acum.

2. Pentru încheierea acordului de asociere va fi necesar consimțământul coproprietarilor ce dețin majoritatea cotelor-părți și nu acordul majorității proprietarilor, cum e cazul acum. De asemenea, modificarea statutului va putea avea loc cu acordul coproprietarilor ce dețin majoritatea cotelor-părți.

3. Obținerea copiilor după proiectele clădirilor în care se află asociațiile de proprietari se va face pe cheltuiala primăriei. Acum, plata trebuie făcută de către asociație.

4. Atunci când va avea loc divizarea unei asociații de proprietari în mai multe, acest lucru va putea avea loc numai cu acordul tuturor coproprietarilor cărora le va fi modificată cota din coproprietate. Acum, o astfel de limitare nu există, fiind necesar doar acordul majorității proprietarilor din asociația ce ar urma să se formeze.

5. Înscrierea ulterioară în asociația de proprietari a celor care nu au fost prezenți la constituirea asociației sau au cumpărat o locuință în imobil după acea dată se va face mai ușor (din oficiu). Se dorește eliminarea obligației existente în prezent de a se depune la judecătoria locală versiunile actualizate ale acordului de asociere și statutului asociației. De asemenea, coproprietarii nu vor putea fi excluși din asociațiile de proprietari.

6. Chiar dacă scade sub 3, asociația de proprietari va funcționa, în continuare. Acum, dacă scade sub 3 persoane, asociația de proprietari poate să nu mai funcționeze, la cererea oricărui proprietar din cei rămași. Proiectul prezentat aici, în schimb, va permite acest lucru doar dacă rămâne un proprietar.  Acest lucru este în contradicție cu celălalt proiect, ce impune desființarea asociațiilor de proprietari, dacă se ajunge la mai puțin de trei persoane, ca urmare a unor vânzări.

7. Nu doar că vor putea folosi mai multe conturi bancare, însă asociațiile vor fi obligate să aibă cel puțin două. Unul pentru cheltuieli curente, altul pentru fondul de reparații. Și aici trebuie spus că cele două proiecte nu sunt tocmai corelate.

8. Pentru a fi aleși în funcțiile de organizare ale asociației de proprietari, candidații nu pot să aibă datorii către aceasta.

9. Modificările aduse suprafețelor construite sau utile se vor comunica, în prealabil (cu cel puțin 10 zile înaintea începerii lucrărilor) administratorului sau președintelui. Acum, acest lucru se face în cel mult 30 de zile de la momentul finalizării lucrărilor.  

Multe prevederi conținute în cele două proiecte nu sunt armonizate sau sunt chiar contrare. De asemenea, cele două propuneri se și suprapun în unele locuri. Prin urmare, lista de mai sus trebuie privită doar orientativ, fiind destul de probabil că vor fi adoptate doar anumite schimbări propuse.

Atenție! Proiectele nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acestea trebuie adoptat de Parlament, promulgate prin decret prezidențial și publicate în Monitorul Oficial. Însă e puțin probabil că vor trece amândouă, astfel cum sunt formulate acum.