e-Transport vs. e-Sigiliu: Ce asemănări și diferențe există între cele două sisteme

1. Ce operațiuni vizează sistemele și cadrul legal

e-Transport: Transporturile rutiere internaționale de bunuri (riscante și neriscante) și transporturile rutiere naționale de bunuri cu risc fiscal ridicat stabilite în mod precis de autorități (e vorba doar de vehiculele cu o masă maximă tehnic admisibilă de minimum 2,5 tone, încărcate cu bunuri cu o masă brută totală mai mare de 500 kg sau o valoare totală mai mare de 10.000 de lei):

• legume, plante, rădăcini și tuberculi, alimentare, care se încadrează la codurile NC de la 0701 la 0714;
• fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni, care se încadrează la codurile NC de la 0801 la 0814;
• băuturi, lichide alcoolice și oțet (sunt exceptate produsele accizabile care circulă în regim suspensiv de accize), care se încadrează la codurile NC de la 2201 la 2208;
• sare; sulf; pământuri și pietre; ipsos, var și ciment, care se încadrează la codurile NC 2505 și 2517;
• îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croșetate, care se încadrează la codurile NC de la 6101 la 6117;
• îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate, care se încadrează la codurile NC de la 6201 la 6212 și la codurile NC de la 6214 la 6217;
• încălțăminte, ghetre și articole similare; părți ale acestor articole, care se încadrează la codurile NC de la 6401 la 6405;
• fontă, fier și oțel, care se încadrează la codurile NC 7213 și 7214.

Cadrul legal este reprezentat de OUG 41/2022 și de Ordinul comun al Fiscului și al Vămii nr. 1.337/1.268/2024.

e-Sigiliu: Operațiunile vamale ori de mișcare a bunurilor cu risc vamal/fiscal stabilite în urma analizei de risc (nu există o listă cu anumite bunuri, ci orice bunuri considerate cu risc în urma analizelor pot fi vizate). Mai precis, vizate sunt următoarele bunuri:

• cele plasate în regim de tranzit între două birouri vamale de frontieră care prezintă un risc vamal/fiscal ridicat în ceea ce privește descărcarea frauduloasă;
• cele plasate în regim vamal de tranzit între un birou vamal de frontieră și un birou vamal din interiorul țării și care prezintă un risc vamal/fiscal ridicat în ceea ce privește descărcarea frauduloasă;
• cele declarate pentru export, care prezintă risc vamal/fiscal ridicat sau care fac obiectul unor măsuri speciale la export;
• mișcarea în interiorul țării a produselor supuse la plata accizei armonizate și nearmonizate, astfel: produsele aflate în regim suspensiv, produsele eliberate pentru consum până la primul beneficiar, precum și produsele la care plata accizei este exceptată sau cu scutire directă;
• cele aflate în tranzit intracomunitar, care prezintă risc de descărcare/comercializare pe teritoriul național;
• bunurile de natură intracomunitară destinate unui contribuabil din România care prezintă risc fiscal;
• bunurile având ca destinație o livrare intracomunitară care prezintă riscul de a nu părăsi teritoriul național.

Cadrul legal este reprezentat de Legea 296/2023 și de Ordinul comun al Fiscului și al Vămii nr. 5/5/2024.

Așadar, de reținut: Principala asemănare este că ambele vizează transporturile rutiere, dar mai departe lucrurile stau diferit. Dacă la e-Transport se cunosc cu precizie transporturile ce trebuie monitorizate, la e-Sigiliu lucrurile nu sunt la fel de transparente, pentru că decizia de monitorizare se ia în baza analizelor interne. Cert este că e-Sigiliu este axat, mai degrabă, pe operațiuni vamale.

2. Cine trebuie să facă raportări în sisteme

e-Transport: În esență, raportările sunt făcute de furnizor sau de beneficiar, în funcție de tipul operațiunii.

e-Sigiliu: Nu se fac raportări în sistem, ci autoritățile decid ce transporturi sunt monitorizate și se ocupă de montarea sigiliilor inteligente (cu cooperarea șoferilor transportatorilor rutieri).

Așadar, de reținut: Felul în care se face monitorizarea este complet diferit. e-Transport presupune o colaborare între părțile unei tranzacții pentru a asigura raportarea transporturilor la autorități, în timp ce e-Sigiliu presupune o colaborare directă între autorități și șoferii vehiculelor care sunt alese pentru monitorizare.

3. Stadiul implementării sistemelor

e-Transport: Operațional și obligatoriu din 1 iulie 2022, însă regimul sancționatoriu se aplică abia din 1 ianuarie 2023. Sistemul viza inițial numai bunurile cu risc fiscal ridicat, însă din 15 decembrie 2023 vizează, în cazul transporturilor internaționale, și bunurile riscante, și bunurile neriscante (regimul sancționatoriu se aplică, cu unele excepții, din 1 iulie 2024).

e-Sigiliu: Nu este operațional în prezent și nu există nici o dată anume pentru operaționalizare. Conform autorităților, operaționalizarea ar urma să intervină în a doua jumătate a anului 2024, cel mai devreme, deoarece este nevoie de o achiziție publică.

Așadar, de reținut: Deși nu este precizat în mod expres în cadrul lor legal, cele două sisteme nu ar trebui să vizeze, cel puțin teoretic, aceleași transporturi - adică un transport raportat în e-Transport n-ar trebui să fie monitorizat și prin e-Sigiliu sau viceversa.