Fiscul are pârghii prin care poate vedea dacă o persoană a încheiat mai multe tranzacții imobiliare într-o perioadă de timp fără să datoreze statului taxe și impozite ca „afacerist”, iar nu ca simplu cetățean. Prin informațiile care sunt necesare încheierii tranzacțiilor la notar, mai exact, și modul în care sunt ele înregistrate în evidențele autorităților. Citește articolul
Persoanele fizice care înstrăinează bunuri imobile în mod repetat ar putea să intre în vizorul Fiscului cu obligații fiscale suplimentare. Mai exact, din simplul vânzător-persoană fizică, Fiscul să reconsidere situația și să-i pună vânzătorului pe frunte ștampila de „vânzător-afacerist”. Citește articolul
Dreptul autorităților de a stabili creanțe fiscale și de a cere executarea silită a acestora este de cinci ani, potrivit Codului de procedură fiscală. Totuși, pentru perioada 2015 - 2019 se aplică niște reguli speciale extraordinare, din cauza măsurilor luate de Guvern în contextul crizei coronavirusului. Din acest motiv, venim azi nu doar cu informații generale despre prescrierea datoriilor fiscale, ci și despre noile termene la care se prescriu anii 2015, 2016, 2017, 2018 și 2019. Citește articolul
Datoriile fiscale pe care nu le achităm la timp dau Fiscului motiv pentru executare silită. Conform procedurii fiscale, executarea se poate face atât cu privire la bunurile mobile, cât și cu privire la cele imobile, în funcție de dimensiunea datoriilor, în special, executorii putând pune inclusiv popriri pe veniturile cuvenite. Executarea nu o pot face decât executorii fiscali, în baza unor titluri executorii valabile și trimițând înștiințări. Un executor fiscal nu poate intra în locuințe, fără acordul nostru, decât cu autorizarea instanței. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a clarificat, într-o decizie din 20 ianuarie, că o firmă care îi oferă salariatului ei o mașină nu datorează taxă pe valoarea adăugată, dacă nu îi cere o contraprestație acelui angajat pentru mașină (contraprestație putând însemna chiar și o reducere proporțională a salariului). În schimb, dacă angajatul oferă ceva pentru utilizarea mașinii de serviciu, firma datorează TVA. Sau, chiar dacă nu primește nimic pentru acest lucru, firma tot va datora TVA dacă și-a dedus TVA-ul plătit în amonte. Citește articolul
Dincolo de principalele obligații de plată pe care le au afacerile în anul 2021 (impozit pe venit, pe profit, TVA, contribuții sociale etc.), mai trebuie avute în vedere și altele mai puțin cunoscute. Printre ele se numără, de exemplu, taxele de mediu, contribuția la fondul de handicap, taxa pentru jocurile de noroc, accizele sau chiar taxele locale. Citește articolul
Valoarea folosită la calculul impozitului pe clădirile ce sunt în proprietatea firmelor se actualizează, mai nou, la fiecare cinci ani, nu la trei, așa cum stabilea legislația până de curând. Schimbarea apare într-o lege oficializată în decembrie 2020, în privința căreia autoritățile s-au pus cu greu de acord asupra termenului de intrare în vigoare - concluzia este că noua regulă se aplică chiar începând cu impozitul local aferent anului 2021, conform Ministerului Dezvoltării și Ministerului Finanțelor. Citește articolul
Contribuabilii care nu-și achită la timp obligațiile fiscale riscă să se trezească cu sume suplimentare de plătit la stat. Din moment ce ne aflăm la începutul anului, detaliem astăzi ce dobânzi, penalități și majorări de întârziere se aplică în 2021, dar și o foarte importantă modificare adusă anul trecut legii fiscale în materia penalității de nedeclarare, în beneficiul contribuabilului. Citește articolul
Deși în mod normal anul fiscal 2015 trebuia să se prescrie la 1 ianuarie 2021, acest lucru se va întâmpla abia la 11 septembrie 2021, conform specialiștilor de la Radu și Asociații, casă de avocatură asociată EY România. Asta pentru că o ordonanță dată de Guvern anul trecut a suspendat, pentru 254 de zile, termenele de prescripție în care Fiscul putea stabili creanțe fiscale și putea cere executarea silită. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că un împrumutător căruia i-au fost atribuite niște imobile ipotecate ale împrumutatului, la o licitație, și care a vândut, ulterior, acele bunuri nu a fost implicat într-o activitate economică. De aceea, această tranzacție nu ar fi suficientă, prin ea însăși, să îl transforme pe creditorul căruia i-au fost atribuite imobilele respective într-un plătitor de taxă pe valoare adăugată (TVA). Interpretarea CJUE pornește de la o situație din România, în care Fiscul a considerat contrariul: că persoana care a vândut imobilele atribuite trebuia să plătească TVA. Citește articolul