Probleme cu societatea de recuperare

Aici ...deosebita e sinonim cu ..separata.

Daca eu v-as fi imprumutat niste bani cu termen de restituire 1 ianuarie 2006, astazi n-as mai fi putut sa vi-i cer (de fapt n-as mai fi putut sa-i obtin prin instanta, pentru ca de cerut se poate cere orice) pentru ca s-a implinit termenul de prescriptie de 3 ani.
Daca aceeasi bani aveau termen de restituire 1 ianuarie 2006 pentru jumatate din ei si 15 martie 2006 pentru cealalta jumatate, n-as mai fi putut sa obtin prima jumatate (s-a prescris) dar inca as mai putea sa obtin a doua jumatate pentru ca prescriptia (deosebita/separata) pentru aceasta parte/prestatie se implineste in martie.

Pentru alex:
Nu stiu daca mai trebuie au ba sa mai achite un om ori altul credite prescrise, dar nicio lege nu spune ca ei nu trebuie sa le achite.
Asta tine de fiecare debitor in parte, de educatia sa, experienta lui de viata etc.
Legea transforma insa aceste obligatii in obligatii "lasate la aprecierea debitorului".
Cu alte cuvinte, daca un creditor a fost indeajuns de lenes sa nu faca eforturi sa-si recupereze banii intr-o anumita perioada de timp, dupa prescriere este lasat debitorul sa aprecieze daca vrea sa plateasca sau nu. (Mai sunt si exceptii, nu mereu neputinta recuperarii datoriei e din cauza lenii creditorului).
In niciun caz nu zice legea sa nu mai platim. Si nici nu ne incurajeaza asta.

Cu privire la legea prescriptiei, degeaba priveste unul sau altul o lege, caci stiinta dreptului nu inseamna numai un program legislativ in care, la nevoie, poti citi o lege sau 30 de legi in domeniul care te intereseaza pe moment, facandu-te, astfel, expert.
Stiinta dreptului este aceea de a interpreta, de a sti sa citesti legi, de a desprinde logica juridica intrinseca a acestora.
Asta am invatat eu la scoala, nu am invatat o lege sau alta, nu am memorat articole sau citate din norme.
Or, lecturatul unei legi e simplu, intelegerea ei insa e complexa.
O sa mai fie multi care vor intelege gresit inceputul, cuprinsul, suspendarea sau incetarea prescriptiei... caci lecturatul nu e de ajuns.

Mult succes si intelepciune!

Eu vad aceasta lege a prescriptiei ca un lucru bun. Sa va explic si de ce. Eu, am contractat un credit in 2005, am platit ceva din acel credit pana la un moment, cand din motive cat se poate de normale, adica am ramas fara job, nu am mai putut plati. Dupa aproximativ jumatate de an, m-am dus la banca sa reiau plata creditului, dar banca a refuzat acest lucru spunand ca acel contract este deja reziliat si ca eu trebuie sa pletsc restul sumei integral. Evident ca acest lucru nu am avut cum sa fac. Acum, de aproximativ 3 luni, cei de la KSI ma tot contacteaza ca sa le platesc, ghici ce suma? Toata suma din contractul de imprumut plus dobanzile penalizoatoare aferente acelei sume. Va intreb pe voi, cei moralisti, vi se pare corect ca eu sa fiu nevoit sa platesc ceva care deja a fost platit? Vi se pare corect ca acele rate care sunt deja prescrise sa le platesc? Asta numai pentru ca cei de la KSI sau de la banca, au stat pana in ultimul moment ca sa mai adauge niste bani la suma de plata, din dobanzile penalizatoare. Dupa cum a spus mai sus AVLIL, fiecare vede legea in felul lui, eu incerc sa vad legea in interesul meu si pentru a ma proteja pe mine, doar asa este normal. Si vi se pare normal ca banca, dupa ce a incasat valoarea contractului de la compania de asigurari, asigurare platita din banii mei, sa vanda datoria mea unei firme de recuperare pentru a fi obligat sa platesc ceva care este deja platit? Spuneti voi unde este moralitatea si eventual legalitatea in tot acest lucru. Sunt convins ca sunt foarte multe persoane intr-o situatie asemanatoare.

Am fost si eu contactat de eos ksi ptr o factura de dialog din anul 2000 de 160 ron(lol) si am sunat prima data la un nr care mi l-au dat. De atunci nu mai scap de msj si telefoane in fiecare zi.Se prescrie sau nu fapta dupa 3 ani, pot sa pierd vreun proces? Va rog frumos sa-mi dati un raspuns cat se poate de clar#-o:D

Pentru electronul:
Banca cere o asigurare cesionata in favoarea ei; in caz de neplata, ea merge la asigurator si-i cere banii, ii cedeaza contractul. Pentru ea se termina aici.
Asiguratorul insa are tot dreptul sa ia contractul ala si sa incerce sal recupereze ce se mai poate, chiar prin cesionarea datoriei catre EOS. Simplu.
Nu cred ca banca a si incasat, a si cesionat, ca nu platea asiguratorul fara sa primeasca datoria in schimb...

Cat despre cat asteapta EOS sa incaseze, procedeaza si ei ca si dv.: interpreteaza legea in interesul lor: spune legea ca au 3 ani, ei asteapta cam 3 ani sa se stranga penalitati. In plus, in 3 ani se mai schimba si situatia financiara a debitorului, mai moare o ruda si lasa o mostenire, isi mai cumpara omul o casa, ceva... au sanse mai mari de recuperare...
Cat despre cerinte ilegale, asta e altceva, nu e ilegal sa negociezi prin notificari etc.
Orice avocat va spune ca trage spuza pe turta lui cu argumente in notificari si negocieri, chit ca unele tin, altele nu! In instanta, fiecare va cere cat crede ca poate primi, dar pana acolo poate cere oricat!
Ba, din pacate, uneori si in sintanta se cere prea mult!
E diligenta partii adverse sa se apere, atat in instanta cat si in negocierea premergatoare!
Se intampla asta nu numai la EOS, ci si in cazul bancilor etc. si nu numai la noi. Toti pluseaza la negocieri.

Pentru postiga: s-a raspuns de zeci de ori unor chestiuni similare pe acest topic... reluam de cate ori, chiar nu puteti citi topicul? Daca tot sunteti direct interesat...