Va reproduc prima postare in ceea ce priveste motivarea instantelor.
In esenta, prima instanta a considerat :
Fapta inculpatului B, agent sef principal in cadrul Sectiei …Politie, de a-l constrange pe prin amenintare pe partea vatamata sa dea inculpatului A suma de 10 000 Euro a fost incadrata in dispozitiile art. 194 alin. 1 Cod. penal, raportat la art. 13 indice 1 din Legea nr. 78 / 2000.
Fapta inculpatului A de a o constrange pe partea vatamata, prin amenintarea cu acte de violenta indreptate impotriva sa si impotriva familiei sale, in scopul obtinerii sumei de 10 000 Euro a fost incadrata in dispozitiile art. 194 alin. 1 Cod. penal.
------------------------
Dupa aceea, instanta de apel a mai motivat la modul : ,,constrangerea exercitata asupra partii vatamate consta in amenintarea cu schimbarea incadrarii juridice a faptei pretins a fi fost savarsita de acesta in tentativa de omor, ceea ce atrage drept consecinta aplicarea unei pedepse cu inchisoarea intr-un cuantum destul de mare.’’
In continuare instanta de apel motiveaza : ,,Intr-adevar, modul de actiune al inculpatului B a lezat libertatea psihica a partii vatamate, a contribuit la crearea unei stari de temere atat lui cat si familiei sale, rezultat care s-a si produs, din moment ce partea vatamata a solicitat sprijinul organelor de urmarire penala.’’
Imi cer scuze, nu am rabdare sa citesc tot ce s-a scris aici, dar ca o parere scurta:
arestarea preventiva a fost respinsa pentru ca nu existau indicii clare asupra modului de savarsire al infractiunii..Probabil ca ulterior solicitarii, partile au avut telefoanele interceptate si de acolo au rezultat amenintarile...asta asa...pe scurt...
E hai ca m-a mancat in fund sa citesc mai departe, nu tot, dar...
Ma gandesc eu: care a fost incadrarea initiala a faptei ? Adica injungherea...ca pot sa presupun ca sunt necesare ceva zile de ingrijire medicala...si daca au fost peste 60 de zile e vatamare corporala grava, unde nu exista impacarea partilor..deci cel care a injunghiat nu avea dc sa dea 10.000 de euro pt ca oricum nu se inceta urmarirea penala, nu ?
Si la tentativa de omor...cel care a injunghiat dc sa mai 10.000 de euro ? Pentru ? Impacarea partilor la tentativa de omor ? N-am mai auzit de asta...
IN cazul tentativei de omor, chiar daca ar fi scazut zilele de spitalizare, nu s-ar fi schimbat incadrarea faptei. Tot tentativa de omor ramanea (si aici dau un exemplu: unul vrea sa-mi dea cu toporul in cap, ma loveste gresit si doar imi sparte capul...iau 25 de zile de medical, dar nu e vatamare corporala, e tentativa de omor)
Gresesc cu ceva ? AM inteles bine speta ?
Exista inregistrari dar politistul nu i-a cerut bani si nu rezulta ca ar fi primit bani sau ca ar fi existat o intelegere.
Politistul l-a sunat pe denuntator intrucat trebuia sa il audieze si nu avea adresa lui.
Fapta nu era inca incadrata pe tentativa de omor si partile se puteau impaca.
Cel ce a cerut banii prefera bani si nu sa il trimita la inchisoare pe agresor,mai ales ca erau si amici sau prieteni si se cunosteau...
avocat_lascoschi a scris: Faptul ca, cuantumul folosului este just sau injust, constituie o problema care nu are o relevanta in sine
O “premiza” gresita… Cuantumul este relevant… Daca s-ar fi “cerut” cat ar fi “meritat” era cu totul altceva… Dar 10 mii de euro e prea mult… Pentru injunghiere a “luat” cineva 5 ani… Iar “daunele” cerute au fost cu mult mai mici si nu s-au acordat de catre instanta in cuantumul cerut… Injunghierea la care ma refer a fost in zona splinei (dar partea vatamata s-a recuperat fara a pierde splina)… Asadar, trebuie avute in vedere mai multe aspecte cand se “solicita” “daune” – mai ales in contextul descris de tine…
Zici ca il aperi pe A… Dar ce legatura este intre A si B (politistul)? Pentru ca nu e vreo legatura decat daca A si B sunt cunoscuti ca avand o “relatie de amicitie”… Daca nu exista o asemenea “relatie” n-ar trebui sa ai vreo treaba cu B…
O fi avut respectivul dreptul la despagubiri, dar nu asa cum “s-a pus problema”… Nu poti nega evidenta.
avocat_lascoschi a scris: Politistul le-a zis sa se impace si celui ce a facut denuntul i-a spus ca daca partea vatamata va aduce actul IML si se va stabili ca viata victimei a fost pusa in primejdie se va schimba incadrarea juridica si partile nu se vor mai putea impaca dupa acel moment, acesta sugerand ca nu va mai putea face nimic in aceasta privinta a impacarii...
Politistul nu avea dreptul sa spuna asa ceva mai ales daca a continuat cu pretentiile de “daune”…. E mai mult decat clar ca santajatul avea motive sa se teama (chiar daca a mai avut "de a face cu politia" ) ca ar putea urma o “manaraie”… Stii aceasta la fel de bine… Hm… “Prevenirea” venita din partea unui politist – in contextul dat – suna clar a amenintare… Pentru ca nu avea de ce sa “banuiasca” politistul o chestiune de gen – se presupune ca faptele se iau in considerare… iar un politist cam stie ce urmeaza a se constata la IML in cazuri date… Ca una e sa fii injunghiat in coapsa (cu afectarea arterei femurale) si alta e sa fii injunghiat in… zona splinei… La fatza locului se cam poate constata - de cei care au experienta - daca zona e vitala sau nu… Iar daca cel injunghiat (la momentul “prevenirii” ) era bine multumesc - cu matzele in cavitatea abdomenului inferior - e mai greu de presupus ca a fost tentativa e omor…
Nici o chestiune de genul "a vrut sa-mi dea in cap dar m-a nimerit in umar" nu ar sta in picioare cand exista cineva care stie despre ce vorbeste... Agresorul, intr-o situatie de gen poate afirma cu tarie: "in umar am vrut sa dau - ca doar nu-s nebun sa-l omor lovindu-l in cap"! Dovedeste ca nu-i asa...
avocat lascoschi a scris: Faptul ca, agresorul s-a speriat si s-a simtit amenintat de rigorile legii penale motiv pentru care a depus plangerea penala, imi pare o chestiune care nu are un fundament juridic...
Cum sa nu aiba “fundament”? “Prevenirea” vine din partea unui politist… care nu are dreptul (nu e deontologic) sa faca asemenea “constatari”…
Eventual sa invoci… excesul de zel, daca zici ca nu se poate dovedi ca suma ceruta este de 10 mii euro…
Rigorile legii sunt rigorile legii - si unii sunt dispusi sa si le asume intr-un proces.
avocat_lascoschi a scris: Oricine se sperie cand aude ca poate primi o pedeapsa de 7 ani inchisoare...
Cat de justa ar putea sa fie o condamnare pentru o asemenea amenintare... si cat de bazata pe lege...
Nu "oricine" se sperie; doar aceia care sunt convinsi ca nu au fost chiar asa "rai", dar din rea vointa cineva ii poate "aranja" mai multi ani...
Cand amenintarea ["prevenirea"] vine din partea unui politist care doreste – cu pretul a 10 imii euro (cati ii reveneau lui?) - sa impace partile… cred ca e… santaj pe fatza.
N-o sa-i poti scoate “basma curata”… Asa cred… Daca-i “scoti” esti tare!
Sigur ca un proces nu dureaza 3 luni (ar fi prea frumos) dar te-ai exprimat la modul: Dupa mai multi ani am aflat ca inculpatii au fost condamnati si mai au o sansa in recurs… (asa ai scris in mesajul initial).
Adica, dupa mai multi ani – de la apel, banuiesc – ai constatat ca au dreptul la recurs… Asa se intelege din modul in care te-ai exprimat. Ce vina am ca iau de bun ceea ce exprimi? Uiti esentialul: exactitatea cuvantului. Fara echivoc, adica… Ca si in cazul procurorilor: nu le da ocazia sa “rastalmaceasca” si nu o vor putea face…
avocat_lascoschi a scris: Politistul l-a sunat pe denuntator intrucat trebuia sa il audieze si nu avea adresa lui.
Chiar asa…?!
:offtopic:
Claudiu, daca ma mai numesti “Troupe” te voi numi… “las'_c-o…” :) Incep sa cred ca nu tii minte nici numele clientilor…
Daca nu reusesti sa scrii “trope_doi” scrie Diana - e putin probabil sa gresesti… banuiesc… Ce-ai putea scrie? “Doi ani”?
Multumesc.
:))Diana, suma ceruta nu este injusta.
Fiecare isi apreciaza daunele in felul sau...
Se prefera impacarea tocmai pentru a nu se astepta prea mult.
A suferit interventie chirurgicala in Grecia si nu era asigurat...
Plus daune morale...
Politistul a procedat asa cum se procedeaza.
Exista si citarea telefonica:)
Pentru deontologie (daca s-ar fi incalcat) nu putea sa fie condamnat penal daca fapta nu constituia infractiune...
in primul rand scuze ca nu am citit tot asa ca poate o sa repet unele idei.
In opinia mea se poate retine santajul. Trecem peste amenintari si ajungem la folosul injust. E drept ca fiecare apreciaza dupa bunul plac. Asta nu inseamna ca aprecierea e si justa... Daca un boschetar s-ar multumi cu 100 de euro un director de banca ar cere 500.000 de euro. Desi suferinta fizica e cam aceeasi. Iar directorul de banca va spune ca a suferit pt ca nu si-a dus copilul la sanius in Austria iar boschetarul ca nu a mai putut aduna fier vechi.
Aprecierea o face instanta (ca de, asta e). Iar daca partea vat. are un salariu de 600 de ron e clar ca este o cale de imbogatire si nu o despagubire echitabila.
asta ca sa fiu Gica contra...
Oricum, cred ca mult de discutat. Mie in prima faza mi-a facut "impresia" de santaj. Daca impresia asta o face si la juzi... Las` ca-l scoti tu :))
avocatnet.ro explicăm legislația
CLAUDIU LASCOSCHI, Avocat
Blasim, utilizator
ionutandrei7 
GEOSTOIAN