Momentul de la care incepe sa curga termenul de 20 de ani prev. de art. 28 din D-L 115/1938

Question

Discuție deschisă în Cafeneaua avocaţilor

Momentul de la care incepe sa curga termenul de 20 de ani prev. de art. 28 din D-L 115/1938

Avocat 18:06, 10 Aprilie 2011

Art.28: "(1) Cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat.

Toata doctrina si jurisprudenta cunoscute de mine pana la acest moment interpreteaza acest text, in ceea ce priveste inceputul curgerii termenului pentru uzucapiune, ca fiind data moartii proprietarului inscris in CF.

Cateva exemple doar:
Ana Boar, Uzucapiunea, prescripţia, posesia şi publicitatea drepturilor, editura Lumina Lex 1999,
Salvador Brãdeanu, In legătură cu dobândirea drepturilor reale imobiliare prin uzucapiune în regimul de carte funciară, în R.R.D nr. 3, 1968,
Salvador Brãdeanu, Problema dobândirii dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale prin uzucapiune, în lumina dreptului socialist, în Legalitatea populară nr. 12,1956
A. Tuluş, în legătură cu uzucapiunea extratabulară în Dreptul nr.7, 1995
V. Lãzãrescu, S. Bonta, Procedura intabulãrii uzucapiunii de 20 de ani începută după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, în R.R.D nr. 2, 1970
Eugen Rosioru Uzucapiunea in dreptul civil roman - Ed. Hamangiu Bucuresti 2008
Traian Darjan - Uzucapiunea sau prescriptia achizitiva Ed. Monitorul Oficial Bucuresti 2010
etc, etc, etc
...
daca dupa "... timp de 20 de ani" nu ar exista o virgula interpretarea din doctrina si jurisprudenta ar fi corecta insa textul contine trei virgule, nu doua iar virgula nr. 2 arata fara dubiu ca termenul pentru posesie este 20 de ani DAR ca numai dupa moartea proprietarului inscris in CF se va putea cere intabularea dreptului uzucapat.
Asadar, cei care au scris despre uzcapiunea extratabulara in ultimii 50 de ani fie n-au citit legea si au copiat ce scrisesera cei dinaintea lor fie, dupa cum am procedat si eu, fiind orbiti de prestigiului stiintific al celor care vorbeau despre uzucapiunea extratabulara ... au citit legea dar n-au observat virgula nr. 2.
Ca sa dorm impacat cu concluziile cele noi nu numai ca am rugat o buna prietena pe a carei minte ascutita ma bazez oricand am unele dubii (multumesc!) sa vada textul - mi-a confirmat rationamentul - dar am cercetat atat legea austriaca cat si pe cea germana in ceea ce priveste acest aspect (Decretul-Lege 115/1938 fiind de inspiratie austriaca) si am constatat ca ... am dreptate.
Boon, acum nu ma astept sa se produca ceva spectaculos ci doar ca noi, avocatii care actionam prin zona unde se aplica Decretul_lege nr. 115/1938 sa ne facem rolul de "partea cea mai mobila a celor care se ocupa de aplicarea dreptului" sa pledam si sa reusim sa convingem instantele ca momentul de la care incepe sa curga termenul de 20 de ani nu este moartea celui inscris in CF, acest eveniment fiind doar momentul de la care posesorul are la indemana procedura prevazuta de art. 130 din acelasi Decret-Lege.

Adalbert Gabriel Gazdovici

58 mesaje

15102 vizualizări

13 participanți

Cel mai recent răspuns: , utilizator 19:26, 28 Mai 2011

Vezi răspuns

Răspunsuri moderate (12)

Pagina 3

Pagina 5

Alte discuții în legătură

Uzucapiune extratabulara X si Y, respectiv fiu si mama, sunt proprietari tabulari in cote de 1/2 asupra casa si teren. . Mama decedeaza in 1971, avand si alti mostenitori, iar fiul ... (vezi toată discuția)

Uzucapiune pe decretul lege 115/1938 Buna ziua, ce conditii trebuie sa indeplinim ca sa invocam uzucapiunea pe DL. 115/1938? Aici opereaza jonctiunea posesiilor? Va rog. Multumesc (vezi toată discuția)

Dreptul de prorietate In conditiile in care proprietarul nu se intereseaza de proprietatea sa timp de peste 20 de ani, nelocuind la adresa mentionata, neplatind impozite, nevizitand ... (vezi toată discuția)

romascanu Moderator · Answer 1 · 2011-04-11 17:38:41

Vreme de o generatie oamenii au MURIT in dureri inutile pentru ca doctorii se temeau ca morfina duce la dependenta...de parca acest lucru mai fi contat pentru cel ce era DEJA pe patul de moarte.
Dotati cu ochelari de cal mentali, ei pur si simplu nu au putut VEDEA absurditatea actului de a refuza admnistrarea morfinei unor muribunzi.

Aceasta fiind introducerea, mi-as dori sa gasim in topicul acesta argumente care sa SUSTINA ceea ce a VAZUT u.b.i.k. si nu argumente contrare cu care sa ne invartim in aproximativ acelasi cerc si sa ajungem la aproximativ aceleasi rezultate cu cele "transate" prin 1950. Hai sa incercam sa vedem daca nu cumva purtam niste ochelari de cal pusi de "maestrul X".

Adalbert Gabriel Gazdovici Avocat · Answer 2 · 2011-04-11 18:04:48

exBrom a scris:

Daca reusiti sa va eliberati de sarcasmul pe care il afisati, incercati sa recititi cu atentie textul art. 1853 Cod civil. O sa descoperiti un alineat 2
Tot asemenea este posesiunea ce am exercita asupra unui lucru al altuia, prin simpla îngãduintã a proprietarului sãu

Umila mea parere este ca acest alineat cuprinde exact situatia noastra si demonstreaza ca - atata vreme cat avem un proprietar tabular in viata nu putem avea posesie neviciata. CE inseamna ca lucrul este al altuia, pentru un imobil aflat sub reglementarea decretului ? Tocmai faptul ca altcineva este inscris in CF la proprietate.

NU. Si pentru ca sa aflati ca nu este asa , va scriu fara pic de sarcasm insa usor jenat (parca am face cursuri) urmatoarele:
Codul civil, intr-o oarecare dezordine terminologica foloseste deopotriva expresia de posesie pentru sine sau sub nume de proprietar si pe aceea de posesie pentru altul. Este vorba insa de situatii juridice cu tot diferite. Detentia precara se aseamana cu posesia printr-un element comun, anume stapanirea materiala a unui bun. Insa criteriul care delimiteaza detentia de posesie este elementul psihologic acel animus sibi habendi de care vorbeati d-voastra mai la deal, care in cazul detentiei precare consta in a stapani pentru altul, in sensul de a-i recunoaste acestuia dreptul asupra bunului, iar in cazul posesiei el exprima vointa de a stapani pentru sine intocmai ca un proprietar.
Sunt detentori precari deopotriva titularii unor drepturi reale asupra bunului altuia - uzufructuarul, creditorul gajist etc, titulrii unor drepturi de creanta - locatarul, depozitarul etc, ori cei ca folosesc bunul prin simpla toleranta a proprietarului (art. 1853 Cod .civ.).

E logic sa fie asa, este rational, este bine. Impotriva detentorilor precari proprietarul nu are actiune in revendicare ci fie o actiune specifica in functie de raportul juridic cu detentorul fie o simpla cerere extrajudiciara facuta celui care a fost tolerat sa foloseasca bunul. Doar daca acesta refuza sa paraseasca folosinta bunului fie expres, fie tacit devine posesor prin faptul ca-si manifesta elementul animus si doar atunci proprietarul are actiunea in revendicare impotriva lui.
Or, poate sa dobandeasca prin prescriptie achizitiva un bun al meu numai cel impotriva celui caruia am actiune in revendicare pentru ca prescriptia curge impotriva mea doar daca eu am la indemana o actiune prin care sa-i pun capat.
Acum daca am lamurit problema asta, trecem mai departe?
...
@ Nicoleta Romascanu :vishenka:

Cabinet de avocat Liliana Grădinaru Avocat · Answer 3 · 2011-04-11 21:05:37

M-a intrebat odata un... nene :"> ca de ce cred eu ca sunt proprietar odata ce nu am platit ani de zile impozit?? =D>
Argumentatia pleaca de undeva de la piciorul broastei si ajunge pana pe la genunchiul unui jurist, de aceea nici eu nu consider ca e necesara discutia privitoare la posesia utila, situatia fiind similara cu inscrierea in CF in restul tarii.

Cat despre virgule, in actele aratate mai sus am gasit numai 2 virgule prost puse, una din ele despartind subiectul de predicat. Restul respecta regula conform careia intre virgule se aduce o explicatie, un detaliu referitor la cele abia aratate.
Exceptia de neconstitutionalitate arata in doua locuri diferite cate o alta interpretare; este mentionata cea sustinuta de u.b.i.k, ulterior cea sustinuta de exBrom.
Asadar, ramanem pana la urma tot la interpretarea gramaticala.

Apoi, ideea de a citi textul fara virgule este cel putin ca si cum am culege stele de pe cer, intrucat nu se intelege in niciun mod una sau alta dintre variante. Deci ramanem la virgule, caci si fara ele ar persista ceata.

eumarian Utilizator · Answer 4 · 2011-04-11 21:27:38

Cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiunile legii timp de 20 ani după moartea proprietarului înscris în cartea funciară va putea cere înscrierea dreptului uzucapat. se poate citi intr-un singur fel si este corect gramatical. Fara virgule e din pacate clar. Desi asta nu e argumentul suprem.

Pe latura pozitiva, ar trebui vazut care erau reglementarile juridice anterioare D-L 115/1938, pe care decretul le unifica, poate confirma si ele viziunea?

Cabinet de avocat Liliana Grădinaru Avocat · Answer 5 · 2011-04-11 22:49:32

Eumarian, undeva trebuie sa faci o pauza in vorbire, pauza care face sa se schimbe sensul frazei; pauza asta inseamna o virgula.
Fara pauza/virgula, fraza nu are sens, nu stii acre de cine depinde in propozitiuni. Si poti ajunge la prostia ca poti inscrie imobilul numai timp de 20 de ani dupa moartea proprietarului, dupa 20 nemaifiind posibil acest lucru. Asta si spuneam in primul meu post aici, daca ne dorim sa ignoram virgule, ne trezim ca iese inca o varianta.
Varianta legala e cea scrisa la lege, cu toate cele trei virgule.