Domnule avocat Lascoschi,
Fosta mea sotie nu e o femeie proasta, deloc, ca si mine este matematician. Prin urmare are capacitatea de a "tese" capcane logice in care sa cazi, mai ales in neclaritatea legislativa care exista in Romania. Ati pus problema exact in maniera mamei. Va expun pe puncte o situatie si spuneti-mi ce concluzie se poate trage, legal vorbind.
Mama: Sa suni cu cel putin 2 zile inainte ca sa ma anunti cand vrei sa-ti vezi copilul, dar nu mai mult de o ora-doua intr-una din zilele saptamanii.
Eu: sun, nu mi se raspunde cu zilele. Incep si imi caut copila la gradinita.O astept pe mama cand vine sa o ia.
Fetita: o roaga pe maica-sa in repetate randuri sa o lase cu mine iar eu ma angajez sa o aduc seara acasa, timp in care am toate posibilitatile sa ii port de grija.
Mama: nu, pentru ca nu m-ai anuntat din timp.
Eu: Te-am sunat in repetate randuri.
Mama: Nu am nimic pe telefonul mobil, nu m-ai sunat, minti si oricum nu aveam chef sa-ti vad mutra.
Eu : si ce ar trebui sa fac sa "imi fac programare sa imi vad copilul"?
Mama: nu stiu, insista. Si pleaca, bineinteles tragand copilul dupa ea care ...
Eu: continui sa insist. Niciun raspuns. Iau hotararea sa o astept cand vine acasa seara. Apare la 10 noaptea in fata casei ei cu fetita dupa ea. Cand ma vede explodeaza si incepe sa ma ameninte ca ma da pe mana politiei ca o stresez ca sa nu mai calc pe la ea pe strada.
As putea continua. Judecati singur si spuneti-mi ce ar trebui sa fac. Ea spune exact ca si dumneavoastra. "Pai eu il las sa-si vada copilul, dar daca nu se intereseaza de el eu ce sa fac? Sunteti sigur ca nu sunteti avocatul ei?:) (am glumit)
Din scurta expunere imi dau seama ca chiar va potriveati. Cred ca inca sunteti dependent de relatia asta de iubire-ura cu fosta sotie... Bietul copil, trebuie sa suporte multe...
Un copil are nevoie in primul rand de iubire si atentie, sa se exprime si el liber: pe copil il intreaba cineva ce doreste, ce simte? Ce parere are copilul despre toata situatia asta? Se gandeste cineva la fericirea lui/? ce l-ar face fericit pe copil?
Comportamentul unui copil nu poate fi cuantificat
Pentru ca el nu-si judeca parintii, ii iubeste pe amandoi la fel si, indiferent de ce cred parintii, daca copilul ajunge obiect de cearta s-ar putea sa se simta vinovat de despartirea parintilor. Oricum sufera....:(
Oricand se poate cere in instanta modificare programului in care tatal sa aiba legaturi personale cu minorul... Cand ajunge la 10 ani este intrebat si el de catre judecator...
Doamna avocat Todinca,
Ca suntem sau nu inca dependenti de aceasta relatie nu mai e important. Stiti cine l-a intrebat pe copil ce isi doreste? EU. Si fetita a spus ca vrea sa se intoarca acasa. Am construit o casa in care lucram impreuna cu fetita la camera ei,
am facut planuri impruna cu fetita despre cum sa cumparam birou si patut. M-am certat cu mama ei pentru ca fetita vroia camera roz si mama spunea ca o rasfat si tin cont de toate mutrele ei. Am vopsit cu fetita mea camera in roz, i-am cumparat un trafalet mai mic si vopseam peretii impreuna. Pot continua. Si acum camera sta goala pentru ca mama ei a luat-o. Mama ei a plecat in 6 ani de 3 ori de acasa spunand ca o lasa pe fetita la mine pt ca vede ca ma iubeste mai mult si mi-o lasa mie. A fost plecata 6 luni in Anglia timp in care eu i-am purtat singur de grija, fara bunici, doar eu. Credeti ca acontat ceva in instanta? NIMIC. Eu pacatuiesc pentru ca sunt tata si prin urmare in ochii legii nu sunt capabil de sentimente parintesti. Stiti ce mi-a spus de la autoritatea tutelara (mai mult sau mai putin in gluma): domnule, acum nu mai contati decat ca platitor de pensie alimentara. Am fost sfatuit sa platesc la timp sa nu am probleme. In acest sistem ai 3 variante: (1) te tabacesti si devii barbat mitocan (2) innebunesti-te resemnezi (3) lupti cu morile de vant. Eu am ales varianta 3.
Sunt de acord cu tine, Veronica...
Este destul de rau faptul ca parintii sunt prinsi intr-un joc de-a fi mereu contra celuilalt... Rau pentru micuta...
Domnule remus, din pacate, exista parinti care se folosesc de ceea ce spune copilul pentru a-l atrage de partea lui. Nu cunosc situatia dv., dar nu-mi pare a fi benefic felul in care procedati... Nu va impiedica nimeni sa-i trimiteti o recomandata infiecare zi, mesaje telefonice etc. Stiu ca e stresant, dar actionati fara a va vedea copilul, nu in prezenta lui...
Sa vopsiti camera in roz in ciuda faptului ca mama era impotriva intr-un mod sau altul, mi se pare o greseala. Parintii trebuie sa se sustina unul pe celalalt, sa faca un corp comun, sa discute solutiile care o privesc pe micuta si sa ia decizia in comun, chiar daca se refera numai la culoarea camerei... Nu consider un lucru pozitiv pentru copila sa vada ca mama si tata au ca motiv de discordie... culoarea camerei ei! Sarmana copila!
Ati putea sa-mi spuneti, inainte sau dupa ce-mi votati negativ si acest mesaj, ce demersuri juridice ati facut pentru copila, ce anume ati abordat in proces, care e programul de vizitare, daca ati luptat sa fie audiata minora si daca ati reusit, ce va spunea avocatul?... Multumesc.
D-le Claudiu sincer mie nu mi se pare deloc ca am fost pe linga subiect si asta ptr ca aici se pune accent pe custodia comuna si din cate stiu intrebarea mea a fost tot referitor la custodie .
Nu sunt impotriva acestui demers