Articole interesante

Cele zece adevăruri ale vieţii.

Un adevarat cunoscator al naturii omenesti, Cherie Carter-Scott poate fi considerata un "guru" al vremurilor contemporane.
Una din cartile care au consacrat-o in literatura motivationala este cartea "If Life Is A Game, These Are The Rules", o lectura extrem de interesanta pentru cei preocupati sa descopere detalii si adevaruri la fel de interesante despre personalitatea si comportamentul uman, despre interactiunea si comunicarea dintre oameni, despre relatiile pe care le stabilim cu ceilalti.

-Lecţia nr.1 Vei primi un corp.
Corpul pe care il primesti la nastere este unic si, indiferent daca iti place sau nu, este al tau pe toata durata vietii.
Fii de acord cu el, accepta-l, primeste-l. Nu vei mai primi un altul de-a lungul acestei existente pe pamant.
Iar ceea ce este cu adevarat important este ceea ce se afla inlauntrul tau, dincolo de trupul fizic. Nu sunt doar vorbe.
-Lecţia nr.2 Ti se vor da lectii.
Pentru ca ai fost trimis in viata si ti s-a dat un corp, vei primi in continuare si lectii.
Viata este un sir nesfarsit de lectii din care, indiferent de varsta, sex, viata, timp si perioade temporale, vei avea de invatat de fiecare data.
Cu fiecare zi care trece, vei avea cate ceva de invatat.
Cu fiecare zi care trece, vei acumula experienta de viata.
Cu fiecare zi care trece, te vei lovi de cate ceva. Vei fi nevoit sa inveti, vei vrea sa inveti.
Iar traversarea acestor lectii, acumularea de experienta dau de fapt sens existentei tale.
-Lecţia nr.3 Nu exista niciodata greseli. Doar lectii.
Incercarile, reusitele, dar si greselile fac parte din lectiile pe care le ai de invatat.
Victoriile fac parte din lectii. Experientele nefericite si nereusite fac parte din lectii.
Greselile sunt iminente, poate chiar necesare pentru a atinge intelepciunea spirituala.
Este important sa-ti percepi greselile personale, dar si pe ale altora ca facand parte integranta din procesul de invatare.
Este important sa iesi din ele cu fruntea sus si cu zambetul pe buze - zambindu-ti tie, zambind celorlalti, iertandu-te, iertandu-i pe ceilalti, aratand compasiune, aratandu-ti compasiune.
Iertarea inseamna stergerea datoriilor emotionale, eliberarea de orice resentiment sau sentiment de vina. Iertarea nu inseamna doar o lectie in plus, ci o lectie invatata, un pas urias spre ceea ce ti-ai propus.
-Lecţia nr. 4: Lectia se repeta pana cand este invatata.
Lectiile sunt repetate pana la invatarea lor completa. Mai mult ca sigur ca asa este. Lectiile se incapataneaza sa revina ostentativ in viata ta pana cand vei fi capabil sa le intelegi ca atare, pana cand vei intelege ca o greseala nu este un capat de lume, dar cel mult o lectie.
Provocarile, problemele, nemultumirile, toate acestea vor aparea in mod constant in viata ta daca nu le percepi ca pe ceea ce sunt.
Niste provocari, nemultumiri, probleme, LECTII din care ai intotdeauna ceva de invatat...
Eliminarea probemelor inseamna de fapt acceptarea cauzalitatii si asumarea propriei responsabilitati pentru ele.
Ca sa inveti o lectie trebuie sa iti asumi greselile invatarii ei.
Trebuie sa iti asumi responsabilitatea pentru ele si pentru ceea ce ti se intampla.
Fara sa cauti vinovati in jurul tau, fara sa gasesti pretexte sau motive pentru nefericirea ta actuala.
-Lectia nr. 5: Nu incetezi niciodata sa inveti.
Crezi ca la un moment dat vei termina de acumulat lectii si informatii.
Crezi la un moment dat ca ai invatat tot ce putea invata. Ca mai mult de atat nu se poate. SE POATE.
Intotdeauna vei avea ceva de invatat.
ALTCEVA.
Atata timp cat esti in viata, atata timp cat ai un trup si un suflet si te lasi prins in ritmul vietii, vei avea de invatat.
Pentru ca nu exista etapa a vietii tale din care sa nu ai de invatat.
Daca reusesti sa fii flexibil, sa-ti constientizezi punctele slabe, sa te desprinzi de obisnuinta adaptandu-te schimbarilor, iti vei inlesni cu mult procesul de invatare si drumul catre multumirea de sine.
-Lectia nr.6 Nu exista un "acolo" mai bun decat "aici".
Nu exista un "acolo" mai bun decat "aici" chiar daca asa pare.
Nu exista un "acolo" mai bun decat "aici" daca vrei sa fii fericit "ACUM".
Ca sa fii fericit in acest moment trebuie sa te bucuri de ceea ce ai in acest moment.
Trebuie sa extragi din ceea ce ai ACUM ceea ce este mai bun.
Trebuie sa fii multumit de tine insati, de punctul in care ai ajuns, de alegerile pe care le-ai facut fara conditionari.
"Ceea ce este" aduce mai rapid fericirea decat "ceea ce ar putea sa fie", ceea ce ar putea sa fie in alta parte, in alte circumstante, in alte conditii, langa o alta persoana, intr-un alt timp, poate alta.
-Lectia nr. 7: Cei din jurul tau sunt oglinzi care te reflecta pe tine.
Lasa deoparte tendinta de a-i judeca pe ceilalti, de a-i respinge, de a-i iubi, de a-i uri, de a-i tine la distanta.
O faci intr-un mod subiectiv, raportandu-te la lucrurile pe care le judeci, le respingi, le urasti sau le iubesti la tine insati.
Acceptarea de sine (cu felul tau de a fi, de a simti, de a gandi), asa cum este sinele tau, este o lectie pe care trebuie sa o inveti ca sa ii poti accepta pe ceilalti asa cum sunt ei.
-Lectia nr. 8: Doar de tine depinde ceea ce ti se intampla in viata.
Ceea ce ti se intampla in viata depinde de tine si doar de tine.
Nu este un truism. Alegerea iti apartine.
Ai la indemana, la fel ca toti ceilalti, resursele necesare pentru a obtine ceea ce iti doresti de la viata.
Startul spre fericire se da de la aceeasi linie.
Ca sa reusesti, uneori trebuie sa inveti sa si pierzi, sa lasi sa plece, sa depasesti momente, sa ai curaj, sa indraznesti, sa visezi, sa-ti aduci aminte ca ai putere, sa crezi cu adevarat ca destinul tau depinde de tine.
-Lectia nr. 9: Raspunsurile pe care le cauti se gasesc de fapt inlauntrul tau.
Toate raspunsurile pe care le cauti in jurul tau se gasesc de fapt inauntrul tau.
Asculta-te, stai de vorba cu tine, vezi ce-ti spun instinctele, vezi care sunt cele mai ascunse dorinte ale tale, vezi care sunt sentimentele tale cele mai profunde.
Ai incredere in ceea ce iti spun toate si ai incredere in tine.
Lasa-le sa te inspire. Lasa-le sa te transforme. Iti pot furniza cel mai precis si corect raspuns pe care l-ai primit vreodata.
-Lectia nr. 10: Vei uita toate aceste reguli la nastere. :-/

Stiati de ...
WORKSHP-UL CARAVANA MEDIERII IN LONDRA
La 18 martie 2013, Ambasada României la Londra a găzduit, la sediul din 1 Belgrave Square, seminarul “Caravana Medierii – Medierea Aproape de Tine!”. Evenimentul a fost organizat de Uniunea Centrelor de Mediere din România (U.C.M.R.) în parteneriat cu The Slynn Foundation Londra şi cu sprijinul Camerei de Comerţ Româno-Britanice.
În deschiderea evenimentului, Ambasadorul României, dr. Ion Jinga, a salutat organizarea primului workshop privind medierea de care poate să beneficieze comunitatea românească din Londra, subliniind angajamentul Ambasadei României în dezvoltarea cooperării dintre Marea Britanie şi România sub auspiciile parteneriatului strategic, şi în consolidarea legăturilor cu comunitatea românească din UK.
Referindu-se la rolul medierii în contextul intercultural şi diplomatic actual, ambasadorul a punctat faptul că ridicarea tuturor restricţiilor privind accesul românilor pe piaţa muncii în UK va consolida cooperarea bilaterală, va întări relaţiile comerciale şi va facilita schimbul de bune practici, dar va duce, posibil, şi la creşterea numărului de dispute în care vor fi angrenaţi cetăţeni români. În această situaţie, medierea reprezintă o procedură alternativă de rezolvare a conflictelor de natură civilă, comercială sau penală şi, totodată, acţionează în beneficiul mediului de afaceri român şi britanic, prin scurtarea procedurii de soluţionare a diferendelor.
Sir Henry Brooke, preşedintele Fundaţiei Slynn, a menţionat aspecte importante ale cooperării româno-britanică în domeniul medierii, precum şi expertiza Fundaţiei pe care o conduce în consolidarea instituţiilor de drept în Europa Centrală şi de Est. La rândul său, domnul Mugur Bogdan Mitroi, preşedintele Uniunii Centrelor de Mediere din România, a punctat scopul şi rolul proiectului bianual al Caravanei Medierii, seminarul de la Londra reprezentand al 29-lea eveniment de acest gen.
Evenimentul a fost organizat în contextul adoptării, de către Parlamentul European şi Comisia Europeană, a mai multor instrumente legislative privind rezolvarea alternativă a disputelor în domeniul economic, business-to-business, şi al protecţiei consumatorului, business-to-consumer. În România a intrat în vigoare, de dată recentă, reglementarea privind informarea obligatorie cu privire la avantajele medierii în mai multe domenii, anterior recurgerii la instanţa de judecată.
Proiectul “Caravana Medierii”, fondat de FMMM Romania si dezvoltat in parteneriat cu U.C.M.R., a debutat in luna iunie 2011 in Bucuresti, Romania si consta intr-o serie de evenimente lunare de informare a publicului despre mediere si avantajele ei. Doua evenimente speciale au avut loc pe 24 Mai 2012, cand “Caravana” s-a desfasurat in Bruxelles, Belgia, in parteneriat cu Arthis - Maison Culturelle Belgo-Roumaine, si pe 23 August 2012 in Kerkyra, Grecia, in parteneriat cu Hellenic Mediation&Arbitration Centre, in cadrul unei campanii adresate comunitatilor romane din diaspora, dar si schimbului de experienta cu organizatiile ADR locale.
Uniunea Centrelor de Mediere din Romania (U.C.M.R.) este federatia nationala infiintata in 2005, care reuneste asociatii profesionale ale mediatorilor din fiecare judet al Romaniei.
FMMM Romania Training School (F.M.M.M.) a fost infiintata in anul 2010 si dezvolta relatii de colaborare si parteneriat cu organizatii din tara si strainatate din domeniul ADR (Alternative/Appropriate Dispute Resolution). O relatie deosebita a construit cu The Slynn Foundation din Marea Britanie, infiintata in 1988, avand drept principala preocupare procedurile si rolul Curtii Europene de Justitie, statul de drept si independenta justitiei, precum si principiile drepturilor omului. Mai recent, Fundatia Slynn a dedicat o atentie sporita metodelor ADR si, in special, medierii.

Cum apreciati aceast initiativa si desfasurare?

AURORA LIICEANU: Ajunsesem femeie de serviciu, iar asta, in loc sa ma descurajeze, mi-a dat incredere

Cel mai cunoscut, cel mai bun, cel mai iubit dintre psihologi, Aurora Liiceanu, mi-a acordat un interviu din care nu am putut sa tai nici macar o singura replica. Am luat decizia sa vi-l ofer in doua episoade. Stiu ca, intre „Va urma”-ul din coada acestui fragment de discutie si reintalnirea cu celelalte cuvinte ale Aurorei Liiceanu, femeia splendida, nebuna, fragila, luminoasa, puternica pe care am intalnit-o intr-unul dintre cele mai norocoase ceasuri ale existentei mele, se va aseza de la sine o luna de emotii, de asteptare, de reflectii.
Cand iesi din facultate nu stii nimic

Marea Dragoste / Tango: De unde veniti, unde v-ati nascut?

Aurora Liiceanu: M-am nascut langa Chisinau. Am o sora mai mare care este arhitect. Parintii mei s-au refugiat din Basarabia, chiar in razboi, as putea sa spun in ultimul moment. Exista atunci o aptitudine de a face fata vietii care azi nu prea mai exista. Azi oamenii sunt cu mult mai nevolnici, se dau de ceasul mortii in situatii in care, mai demult, altii stiau ca trebuie sa-ti sufleci manecile si sa faci ceva. Am avut o copilarie fara probleme. Parintii mei, tata profesor de matematica, mama invatatoare, s-au refugiat cu doi batrani si cu doi copii, fara nimic, fara nimic, fara nimic, fara nimic. Au luat viata de la capat. Tatal meu a fost un luptator. In schimb, mama era o persoana foarte sensibila si speriicioasa la viata, care n-ar fi avut curaj sa faca nimic mai special. N-ar fi avut curajul sa divorteze nici moarta. Asta-i o proba la o femeie! Ar fi speriat-o ingrozitor viata.



Marea Dragoste / Tango: Ati fost un copil tinut din scurt?

Aurora Liiceanu: Tatal meu ne-a dat o mare independenta. Am fost foarte libera. Problema mea era sa imi vad de carte. Si asta este foarte important, sa stii ca copilul tau stie sa faca ceva si ramane pe picioarele lui in viata. Raman nauca atunci cand vad cati parinti pun pile, cumpara diplome. Nu se gandesc ca ei n-o sa stie sa faca nimic! Nu poti sa te ocupi pana si sa-ti pensionezi copilul dintr-un loc de munca! Pana la urma el se va confrunta cu ceva, va trebui sa faca ceva. Nu-i ajuti daca-i cresti ca pe nevolnici fara sa stie sa faca nimic. Asta e o chestie care m-a durut foarte mult. La vreo 8 ani dupa ce-am terminat facultatea, am traversat o criza profesionala cumplita. Mi se parea ca nu stiu nimic. E adevarat ca atunci cand iesi din facultate nu stii nimic. Facultatea e un timp in care-ti exersezi niste structuri mentale. Si inveti sa te-organizezi putin, sa ai rigoare mentala, da-ncolo nu cred ca inveti mai mult. Eu eram hotarata sa ma las, vroiam sa fac medicina. Tin minte ca m-am dus la tatal meu si i-am spus „Tine-ma sase ani!“. Desi terminasem deja o facultate, mi-a zis „Da, te tin“. Dar dupa aia am avut noroc sa ma duc cu o bursa, o bursa luata de-adevaratelea, fara pile, fara nimic, intamplator, in America. Si m-am mai linistit vazand ca si colegii mei de acolo sunt putin nefericiti profesional. Pentru ca psihologia nu-ti ofera certitudinile pe care ti le dau stiintele exacte sau anumite discipline precise, sau ocupatii. Cum e, nu stiu, geografia. Ma duc la clasa, predau muntii Parang, vin acasa. Pe cand psihologia, nu.
Constructiile de interpretare stau in picioare si-ntr-un fel, si-n altul. Multitudinea de modele de interpretare nu-ti da soliditatea sigurantei pe care ti-o dau alte domenii. Ajunsesem... eram invidioasa cand cineva repara chiuveta. Ziceam, uite, domn’e, stie sa faca ceva. Am avut mereu admiratie si invidie si fata de cei care fac generalizari. Admir pe cei care sunt globalisti. Pe mine la fiecare generalizare ma apuca frica, e ca atunci cand furi ceva si te prinde.

Marea Dragoste / Tango: Genul de generalizari „romanii sunt hoti“ sau „s-au nascut poeti“...

Aurora Liiceanu: Cum spun unii: „Ungurii trec printr-o unda de deprimare dupa intarea in Europa“... Psihologia se ocupa de lucrurile mici. Noica mi-a zis odata: „Voi va ocupati de micutisme“. Tot Noica spunea despre o persoana foarte inteligenta, care facea traduceri bune din Platon, o fata... „E desteapta. Din cand in cand o viziteaza conceptul“. De-atunci am ras mereu spunand ca pe mine nu ma viziteaza conceptul. Fiindca eu lucrez cu micutisme. Omul nu e un concept.


Am intrat ultima la psihologie


Marea Dragoste / Tango: Cum ati ajuns sa alegeti psihologia?

Aurora Liiceanu: Intr-un mod foarte stupid, intr-un fel. In viata sunt atatea lucruri ciudate... Eram foarte buna la scoala si imi placea foarte mult chimia. Facusem patru ani de balet (unde cartea era pe planul doi, dupa dans) si, cand am dat examen la Lazar, sa intru la liceu, am ajuns la chimie. Profesoara m-a scos la tabla sa scriu acid sulfuric plus nu stiu care alt acid, ma rog, o reactie chimica. Si eu am inceput sa scriu pe litere: a-c-i-d-s-u-l-f-u-r-i-c... si toti au inceput sa rada. Profesoara, care se uita la mine de parca venisem din padure, mi-a cerut sa scriu corect: „Scrie, fetito, formula chimica!“. Eu facusem chimie, dar facusem cu vorbe. M-a apucat o umilinta si o stare atat de disperata, incat, cand am ajuns acasa am luat frumos manualul de la capat si, incetisor, incetisor am invatat chimie. Cand invingi un lucru ai nevoia de a spune altcuiva despre achizita ta, si apoi ai impresia ca intr-adevar e pe toata viata si ca, intr-adevar, ala e bunul tau castigat. Drept care mi-a placut chimia atat de mult, incat la un moment dat am si dat meditatii unui baiat. Asa ca am vrut sa dau la facultatea de chimie. Dar s-a intamplat sa ma inamorez de un baiat care nici nu era prea cuminte, in sensul acela de baiat care sa invete bine, si care nu prea stia ce sa faca. Si atunci, fiind noi impreuna, si sfatuindu-ne si cu parintii lui, am decis sa dam amandoi la psihologie. El nu putea sa dea la chimie sau la matematica, unde eu as fi putut sa dau, asa ca am ales o varianta convenabila pentru amandoi. E varsta aia a fuziunii, in care trebuie sa mergi de degetul mic peste tot. Nu-nteleg de ce!

Marea Dragoste / Tango: Acum nu intelegeti...

Aurora Liiceanu: Atunci intelegeam foarte bine. Am intrat ultima la psihologie, erau zece locuri si eu n-aveam „origina“... I-adevarat ca am terminat sefa de promotie pe tot anul meu, si pe filosofie, si pe pedagogie. Am intrat la psihologie doar pentru ca au renuntat unii. Atunci era la moda filosofia, te faceai activist. Daca nu intram, nu stiu ce ma faceam, ca filosofie n-as fi facut. Eu activista nu voiam sa fiu.

Marea Dragoste / Tango: A intrat si el?

Aurora Liiceanu: A intrat si el. Parintii mei mi-au zis asa: „Dai, dar daca nu intri, a doua oara dai unde vrem noi, nu unde vrei tu“. La 17 ani, e drept ca nu stii ce sa faci in viata. Astazi e piata muncii, poti s-o cunosti cat de cat. Dar pe vremea aceea, de obicei, parintii alegeau pentru copii. In cazul meu, a fost decizia mea. Nici nu stiam psihologia ce-o fi. Mare lucru nu stiam... facusem ceva in scoala... Dar eu cred in facaturi.

[ link extern ]

O companie din Marea Britanie a reuşit, în premieră mondială, să producă benzină din aer, folosind o tehnologie revoluţionară ce promite să rezolve criza energetică şi să ajute la reducerea încălzirii globale, prin eliminarea dioxidului de carbon din atmosferă.

Compania Air Fuel Synthesis, din Stockton-on-Tees, a produs cinci litri de combustibil începând cu luna august, când a pus în funcţiune o mică rafinărie care produce benzină din dioxid de carbon şi vapori de apă.
Compania speră ca în următorii doi ani să construiască o rafinărie mult mai mare, care să producă o tonă de combustibil pe zi. De asemenea, Air Fuel Synthesis doreşte să producă combustibil destinat transportului aerian, pentru a permite companiilor din domeniu să-şi reducă „amprenta de carbon”.
Tim Fox, şefului departamentului de energie şi mediu din cadrul Institution of Mechanical Engineers din Londra, a declarat că „sună prea bine ca să fie adevărat, dar e adevărat”. „Am fost acolo şi am văzut cu ochii mei procesul de producţie. Inovaţia lor este că au reuşit să facă acest proces să funcţioneze. Centrala lor pilot capturează aer şi extrage CO2 din el pe baza unor principii cunoscute. Centrala nu foloseşte tehnologii noi, inovaţia lor este faptul că au reuşit să combine mai multe tehnologii pentru a demonstra că acest proces funcţionează”, a explicat Fox.
„Am luat dioxidul de carbon din aer şi hidrogenul din apă şi am transformat aceste elemente în benzină”, a declarat Peter Harrison, directorul general al companiei, care a dezvăluit reuşita în cadrul unei conferinţe găzduite de Institution of Mechanical Engineers.

„Din câte ştim, nimeni altcineva nu a mai reuşit să facă acest lucru, nici în Marea Britanie, nici în alte ţări. Produsul nostru arată şi miroase ca benzina, dar este un produs mult mai curat decât benzina obţinută din petrol fosil”, a declarat Harrison.
„Nu avem nici aditivi, nici celelalte ingrediente neplăcute ce se găsesc în benzina obişnuită, însă produsul nostru poate fi folosit fără probleme într-un motor obişnuit”, a adăugat Harrison. „Acest lucru înseamnă că oamenii pot folosi produsul nostru încă din prima zi, fără a fi nevoiţi să instaleze baterii speciale sau să-şi modifice vehiculul în vreun fel. Astfel, infrastructura existentă poate fi folosită în continuare”, a mai spus şeful companiei.
Capacitatea de a extrage dioxidul de carbon din aer, eliminând astfel principalul gaz cu efect de seră din atmosferă, este principalul obiectiv al tehnologiilor prietenoase cu natura. Dioxidul de carbon este eliberat de oameni în atmosferă în urma arderii combustibililor fosili, precum petrolul sau cărbunii.
Compania britanică face un pas în plus, folosind dioxidul de carbon extras din atmosferă pentru a produce un combustibil care poate fi stocat, transportat şi folosit de motoarele deja existente. Harrison afirmă că această tehnologie are potenţialul de a transforma economia Marii Britanii.
„Credem că până la finalul lui 2014 vom putea produce acest combustibil la o scară comercială. Planul nostru pentru următorii 15 ani este să atingem un nivel de producţie similar cu cel al rafinăriilor de astăzi. Cred că avem potenţialul de a transforma economia acestei ţări prin faptul că vom putea produce combustibilul necesar Marii Britanii aici, fără a mai fi nevoie să apelăm la importuri”, a spus Harrison.
În acest moment, benzina produsă prin tehnologia companiei britanice este costisitoare, astfel că nu reprezintă încă o soluţie pe scară largă. Cu toate acestea, specialiştii afirmă că, în timp, costul oricărei tehnologii noi scade considerabil. Profesorul Klaus Lackner de la Universitatea Columbia din New York a oferit câteva exemple: „Când am cumpărat primul meu CD, în anii '80, costa 20 de dolari să produci unul. Astăzi costul este de 10 cenţi. Costul unui bec a scăzut de 7.000 de ori în ultimul secol”.

sursa:
[ link extern ]

NOI SUNTEM....CINE SUNTEM NOI?

Zona geografică în care se află astăzi România, a fost în urmă cu peste 10.000 de ani, vatra lumii, locul unde a început cu adevărat civilizaţia umană. Acest adevăr este destul de greu de digerat pentru celelalte mari naţiuni, printre care şi cu aspiraţii inalte la titlul de popor ales.
În zona Olteniei se înregistrează cea mai veche locuire în bordeie din lume(18,000 ani inainte de Christos), cea mai veche activitate de minerit, cel mai vechi târnacop de miner descoperit vre-o dată, cea mai veche activitate metalurgică a aramei din lume (8,000 ani înainte de Christos), cea mai veche scriere din lume (tăbliţele de la Tărtăria, judeţul Alba 5-6.000 înainte de Christos). Tot aici s-a inventat arcul, au aparut primele furnale din Europa, şi tot de aici au plecat şi s-au format celelalte popoare indo-europene şi nu numai cum ar fi: iranienii, carienii, italicii, frygienii, sciţii, cimmerienii, triburile iberice, bascii, sarmaţii, elenii(ahei şi dorieni), fenicienii..etc.
Traco-dacii reprezintă cea mai veche şi mai înaltă cultură de pe Pământ, anterioară civilizaţiei Sumeriene, şi totodată cea mai numeroasă (180 - 200 de triburi). Ei puteau fi găsiţi în întreaga Europă (Balcani, Ucraina, Ungaria, Austria, germania, Cehoslovacia, Polonia, Italia, Franţa, Spania, Turcia europeana, Asia Mica, Africa..chiar şi Burii din Africa de Sud sunt tot un neam Dac, din care făcea parte însuşi Burebista.
Scrisul şi odată cu el istoria, au apărut mai întâi în spaţiul tracic şi abia mai târziu in spaţiul greco-roman, dus probabil acolo tot de triburile care au migrat de aici. Traco-dacii au avut cea mai veche agricultură din Europa, (neolitic) si printre cele mai vechi din lume. La vremea lor erau singurul popor din lume care foloseau cercul la dispozitivele de măsurare a timpului.
Începând cu anul 1995, dupa studii îndelungate, însă intenţionat ţinute la subsol, o serie de savanţi americani de prestigiu au ajuns la concluzia că Potopul descris în Biblie a avut loc pe malul vestic al Marii Negre, unde locuia o populaţie neaşteptat de dezvoltată, (oare cine?). De altfel Olimpul, legendarul munte din mitologia greacă (ULIMP- Lumină sau Splendoare, în limba traco-dacă), nu era altceva decât muntele Bucegi pe care nu întâmplător dăinuie al doilea Sfinx de pe Pământ. Istoricul Homer spunea că numai tracii ştiau să lupte călare şi cu arcul începând cu mileniul cinci înainte de Christos.
Traco-dacii se remarcau printr-o corectitudine desăvârşită, toate convenţiile fiind încheiate verbal şi apoi păstrate cu sfinţenie. Lipsa de acasă era semnalată printr-un băţ lăsat la poartă, fiind mai mult decât suficient.
Traco-dacii erau singura civilizaţie din lume care nu a folosit sclavagismul sub nici o formă a sa.
În jurul anului 1400 Î.C, se construieşte în Tracia nord-Dunăreană, cea dintâi şcoală cu local de sine stătător de pe Terra, numită Androniconul, unde preoţii Zamolxieni predau toate disciplinele universitare începând cu teologia (cultul Zeului Soare şi al celor 12 constelaţii).
Confom mărturiilor rămase posterităţii ale lui Platon şi Socrate, însuşi Pitagora şi-a completat studiile la şcoala Zamolxiană, şi tot ei afirmau că în acea vreme în Dacia existau cei mai de seamă medici ai timpului.
Istoricul Herodot, îi considera pe Cimerieni originari de pe versantul Nord-Estic al Carpaţilor,(Moldova de astăzi). Apoi o parte din ei s-au deplasat spre Sud, în Anatolia, unde au fost cunoscuţi ca Cimiry. Migraţi ulterior către Italia, Spania, Anglia şi Irlanda au fost cunoscuţi sub denumirea de celţi.
Zona Nord -Dunăreană (România de astăzi), a fost considerată din vechime drept un paradis terestru.Un teren bogat în aproape toate bogăţiile pământului, cu terenuri agricole(Grânarul Europei de mai târziu), păşuni întinse, toate formele de relief, un incredibil sistem hidrografic natural, o zona bine apărată contra majorităţii dezastrelor naturale...etc. Ca un miracol unic al istoriei, locuitorii acestei zone n-au putut fi alungaţi din vatra strămoşească şi nici deznaţionalizaţi.
Românii păstrează în continuare limba, portul, obiceiurile, tradiţiile strămoşilor de acum 7.000 de ani. Analizele minuţioase de sânge, demonstrează un alt miracol : în ciuda numeroaselor invazii, inclusiv mult distorsionata ocupaţie romană, ne-am păstrat puritatea genetică, specifică strămoşilor noştri.
România rămâne un miracol, căruia i s-a prevăzut un viitor mesianic. Profetul indian Sundhar Singh scria în 1922, că românii vor deveni un popor îndrăgit şi respectat de toate popoarele lumii.

Bibliografie:
- Augustin Deac - Istoria Adevărului Istoric.
- P.L.Tonciulescu - Ramania, paradisul regăsit.
- Nicolae Densuşianu - Dacia Preistorică , Vol.1, 2, 3, 4, 5
- Cornel Bârsan - Revanşa Daciei.