Subiect: Liberul acces la dosarul cauzei - cum justifici interesul legitim?

Fata de terti nu e un act autentic, e un fapt juridic. Caci in baza deciziei ca X sa paraseasca terenul, in exemplul lui themis, nu-l poti evacua pe Y.
U.b.i.k., sa fii curios e un drept, insa nu legitim, nu e aparat de lege, nu e prevazut in vreo lege, nu e in legatura cu vreo lege. E doar treaba ta. La fel e sa fii harnic, asta nu-ti da dreptul sa intri la mine in casa sa-mi faci curatenie.
Pe de alta parte, e dreptul cuiva sa fie paranoia (nu in sensul de boala psihica, ci in sensul de obsedat), asta nu-ti da dreptul sa ma agresezi ca tu crezi ca lucrez eu pe la niste servicii secretoase... sau secte... sau naiba stie ce...

Justitia la noi nu are hotarari cu valoare jurisprudentiala, caz in care o consultare a oricarui dosar ar avea o justificare mai presus de protejarea vietii private.
Vazand asta, faptul ca cineva e curios sa vaza de ce m-am certat eu cu barbatul nu are vreo finalitate decat ca sa fure vreo motivatie, ca sa imi faca "reclama" la serviciu, demersul sau neavand vreun interes prevazut in vreo lege, anume de a folosi jurisprudenta in avantajul sau. Caci jurisprudenta nu are acest efect.
Iar despre justitia nordamericana, nu prea as vrea sa polemizez, insa sper sa nu ajungem sa ne vindem in strada drepturi personale nepatrimoniale sau sa le facem pe toate o apa si-un pamant, cuantificabile in bani.

1. Deci hotararea judecatoreasca are putere de lege dar nu are efectele unei legi? (themis)
iar

2. Hotarea judecatoreasca este act autentic dar nu are efectele unui act autentic? (avlil)

Eu spun ca daca aplicam testul RAȚEI ([ link extern ] )
atunci este o rață, nu?

Dacă e lege, opozabilă erga omnes atunci pentru a fi pusă în aplicare trebuie să întrunească exigențele unei legi.

Nu poți respecta o lege pe care nu numai că nu o cunoști, dar nici nu o poți cunoaște deoarece accesul tău este interzis, ca în Roma pontifilor.

Ce urmeaza? denunturi secrete, politie secreta, justitie secreta, executii (sau executari) secrete. Zici ca suntem in vremea lui Domitian. (care in final a murit si el omorat tot in secret de nevasta-sa)

Parlamentul creeaza legi dar justitia creeaza interpretari tot prin legi.
Hotararile judecatoresti sunt tot legi.

Ambele sunt
- norme juridice cu efecte identice
- izvoare de drept
- acte ale autoritatii publice
- opozabile erga omnes
- nimeni nu poate invoca necunoasterea lor.

Pe de alta parte, hotararile judecatoresti sunt chiar mai puternice decat legea emisa de Parlament, deoarece deciziile pot anula legi dar Parlamentul nu poate anula sentinte judecatoresti.

Deci sa analizam
1. Ce este legea
2. Ce este hotararea judecatoreasca

Charles Evans Hughes spunea ca respectam Constituția dar judecătorul spune ce este constituția.
Oliver Wendell Holmes a spus: "legea este ceea ce judecatorul spune ca este".

Interpretarea legii de catre judecatori devine ea insasi lege.

De ce ar fi una secreta si una publica.
ubik s-a prins. bravo. ascutiti ca un brici.

Discutia asta este extrem de importanta.

Alberto Kurtyan

AVLIL a scris:

Fata de terti nu e un act autentic, e un fapt juridic. Caci in baza deciziei ca X sa paraseasca terenul, in exemplul lui themis, nu-l poti evacua pe Y.

Nefericit exemplu. :"> Ambele afirmatii sunt gresie. Mai intai, calitatea de act autentic a hotararii judecatoresti nu poate fi pusa la indoiala cat timp atat vechiul Cod civil (art. 1073-1077) cat si actualul Cod de procedura civila defineau inscrisul auntentic aproape la fel

Art. 269 Cod pr. civ.
(1) Înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit şi autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma şi condiţiile stabilite de lege. Autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identităţii părţilor, exprimarea consimţământului acestora cu privire la conţinut, semnătura acestora şi data înscrisului.
(2) Este, de asemenea, autentic orice alt înscris emis de către o autoritate publică şi căruia legea îi conferă acest caracter.

Chestiunea aceasta este atat de ras-ulta-supra-extra discutata (vezi intre altii Ion Deleanu - tratatul de procdura civila, F. Baias et comp cometariile pe articole la Noul Cod civil) incat propun sa o lasam asa.
In al doilea rand, hotararea judecatoresaca de evacuare a chiriasului este de drept opozabila si se executa impotriva tuturor persoanelor care locuiesc, cu titlu sau fara titlu, impreuna cu chiriasul (art.1832 din noul Cod Civil exact asta zice). Cu alte cuvinte s-a dispus ca X sa paraseasca terenul dar e evacuat si Y.

@Alberto Hotararea judecatoreasca are putere de lege intre si numai intre partile din judecata pentru ca numai partile nu o mai pot contesta, insa acest aspect n-are nicio valoare in discutia de fata.

Astfel, sunt de părere, domnule @albertokurtyan că, din exces de interpretare, calificați eronat puterea/atributul de lege a unei hotărâri judecătorești, aducând în mod greșit argumente din jurisprudența CEDO.

atata vreme cat Romania a aderat la Conventia EDO si a acceptat corpul jurisprudential prin LEGE, atunci s-a intamplat urmatorul lucru.

CEDO si jurisprudenta au devenit legi interne.

Romania, ca stat membru UE a aderat la Tratatul de la Lisabona care este Constitutia Europei.

Automat, fiecare judecator roman, de la cea mai umila judecatorie, devine "judecator constitutional".

1. Expunerile CEDO arătate se referă la lege. Este binecunoscută poziția Curții Europene atunci când analizează legea internă, inclusiv prin mecanismele specifice: existența prevederii legale, completată de cântărirea factorilor de accesibilitate și previzibilitate - vezi Cauza (Mare Cameră) Rotaru contra României, Hotărârea din 4 mai 2000, Cererea nr 28341/95, para 48.

2. Constatările CEDO referitoare la jurisprudență sunt diferite, însă.

Referitor la hotărârile judecătorești, Curtea Europeană nu aplică mecanismul arătat anterior, ci, în temeiul Art. 6.1 al Convenției, poate constata încălcarea acestui drept în cazul incertitudinii jurisprudențiale, care va exista nu în cazul simplelor ,,divergențe de jurisprudență,, pe care Instanța din Strasbourg le consideră ,,o consecinta inerenta a oricarui sistem judiciar care se bazeaza pe un ansamblu de instante de fond,, - ci doar în situația unor ,,divergente profunde si persistente in timp.,, Acestea sunt considerentele Cauzei Beian v. România, Hotărârea din 6 decembrie 2007, Cererea nr. 30658/05, para. 37 și urm.

3. Deși constatările Curții Europene au putere de lege, jurisprudența CEDO întărind pilonul - cadru numit Convenție, iar modul de lucru al Curții Europene fiind similar dreptului anglo-saxon, în care judecătorul se află la granița dintre puterea legislativă cu cea judecătorească,

In esenta discutam de acelasi lucru.
divergenta jurisprudentiala are un echivalent in legislativ si anume, contradictiile legislative.
exista aceleasi "divergente

Atata vreme cat CEDO reprezinta un "corpus iurisprudentiae" cu aplicare obligatorie, diferentierea de lege este pur terminologica, gramaticala.

Dupa aderarea la CEDO, in Romania s-a intrat in era tranzitiei la sistemul juridic anglo-american (nu anglo-saxon, exprimarea e vetusta, sistemul american fiind principala sursa de progres in drept in ultimii 200 de ani). Chiar CEDO copiaza la greu succesul jurisprudential american.

La punctele 1,2 si 3 te referi in esenta la acelasi lucruri. diferentierile sunt pur terminologice, cosmetice, irelevante cu privire la efecte.

In esenta, toti cetatenii sunt obligati sa respecte normele juridice emise de Parlament sau de judecatori.

Sunt de acord sa le respectam dar nu orbeste.

Observ cu putina tristete ca in Romania "literatura" juridica este foarte saraca iar manualele complet insuficiente pentru juristul complet.
Multe carti sunt doar compilatii ale unor carti mai vechi (cu sau fara trimiteri legal citate).

Observ cu tristete ca dezbateri privind publicitatea, transparenta justitiei, transate cu 30, 40 de ani in urma in alte state inca sunt la nivel incipient la noi.

Sedinta de judecata "publica" fara acces efectiv la dosar este un simplu circ ieftin.
Sala de judecata devine, in esenta o sala de asteptare.

Exista multe baze de date in Romania care ar trebui sa devina publice, cu adevarat.

Cauza multor rele in tara noastra este secretomania in justitie, desi teoretic, legea e minunata. Si Constitutia lui Ceausescu era foarte progresista, un exemplu pentru mapamond dar aplicarea ei, nu mai vorbesc.

Iarasi, vad ca exista juristi/avocati care spun ca justitia trebuie sa ramana secreta dar nu aduc argumente pentru aceasta conceptie.

De ce ar fi mai bine asa?

Alberto Kurtyan

@Alberto Hotararea judecatoreasca are putere de lege intre si numai intre partile din judecata pentru ca numai partile nu o mai pot contesta, insa acest aspect n-are nicio valoare in discutia de fata.

@ubik
"puterea de lucru judecat", caracterul de "lege" al hotararilor judecatoresti sunt opozabile erga omnes, nu doar intre parti din dosar.
Nimeni nu mai poate contesta, nu doar partile. E un fapt judecat, este o regula de interpretare noua a faptelor. Este "stare decisis". E irevocabila.
Contestarea la infinit de catre terti ar incalca principiul securitatii actelor juridice.

Are valoare in discutie deoarece prin unificarea efectelor legilor si ale hotararilor judecatoresti ajungem obligatoriu la concluzia ca este necesara aplicarea acelorasi principii ca tuturor actelor normative.

Hotararile judecatoresti trebuie sa se bucure de aceleasi garantii de accesibilitate ca legea.

Care este diferenta intre "puterea lucrului judecat" si "autoritatea de lucru judecat"
[ link extern ]
Ne arata cu atat mai mult de ce accesul la dosarul cauzei trebuie sa fie liber.

Alberto Kurtyan