Subiect: Liberul acces la dosarul cauzei - cum justifici interesul legitim?

Interesul legitim trebuie raportat la prevederile L16/1996 cu modif. ulterioare, vezi anexa 6:

LISTA
termenelor după care pot fi date în cercetare documentele privind interesele naţionale,
drepturile şi libertăţile cetăţenilor

- documentele medicale, după 100 de ani de la crearea lor;
- registrele de stare civilă, după 100 de ani de la crearea lor;
- dosarele personale, după 75 de ani de la crearea lor;
- documentele privind viaţa privată a unei persoane, după 40 de ani de la moartea
acesteia;
- documentele referitoare la siguranţa şi integritatea naţională, după 100 de ani de la
crearea lor;
- documentele privind afacerile criminale, după 90 de ani de la crearea lor;
- documentele privind politica externă, după 50 de ani de la crearea lor; - documente ale societăţilor comerciale cu capital privat, după 50 de ani de la crearea lor;
- documentele fiscale, după 50 de ani de la creare;
- documentele notariale şi judiciare, după 90 de ani de la crearea lor.

Daca vreti sa studiati un dosar in care clientul nu este parte adresati cererea la relatii cu publicul sau direct la presedintele instantei.
Pana in prezent nu am avut probleme dar nici nu am facut asa ceva decat atunci cand ma interesa acel dosar.

Avocatii pot studia dosarele si daca vor sa analze practica judiciara.
Inca nu am invocat acest motiv ca nu m-a interesat.

Frati romani! (nu glumesc si ma adresez si surorilor)
Discutand despre diferenta intre "autoritatea de lucru judecat" si "puterea de lucru judecat" (adica despre diferenta dintre "primul" si "intaiul") am iesit de pe carosabil si sofam cu multa gratie pe aratura. Cu toate ca in Romania nu e mare diferenta intre cele doua, haideti sa ne intoarcem la subiect.

Discutam despre dreptul fiecarui cetatean de a citi oricare dosar care s-a judecat in sedinta publica.
Partida liberalilor (Alberto, themis, u.b.i.k. et co) sustine ca, in principiu, interdictia de a citi dosarul n-are temei cat timp sedinta de judecata si restul procedurii sunt publice.
Partida protectionista (AVLIL et co) sustine ca interdicitia de a citi dosarele in care nu esti parte deriva din dreptul la apararea intimitatii.

Mi se pare numai mie sau cele doua partide au ajuns intr-o intersectie in care partida liberala circula pe un drum cu prioritate (interesul public) iar partida protectionista pe un drum secundar (interes privat) si se face ca nu vede semnul de "cedeaza trecerea"?
Aoleu! Ne-au busit. Sunam la 112 sau mergem pe intelegere amiabila? Cum adica "prioritate de dreapta"? Sa fim seriosi!

Da, exprimarea mea lasa de dorit. Sigur ca este un act autentic si, la fel ca orice alt act autentic, hotararea judecatoreasca are, fata de terti, valoarea unui fapt juridic si nu a unui act juridic. Asa cum a spus pe pagina anterioara si Alberto.
Y nu poate fi evacuat cu o sentinta impotriva lui X.
Discutia oricum deviaza spre concepte grele.

INtr-o era in care pe saiturile de socializare arata(m) de la lenjeria pe care o purtam pana la mancarea pe care o ingurgitam, fara a parea ca ne lasa(m) vreun punct de intimitate, e totusi de interes public apararea dreptului la viata privata. Ok asa, Adalbert?
La asta se refera cred si acel legitim din lege.

Interesul privat poate fi incalcat de unul public DACA este legiferat in acest sens si daca exista un interes major. Nu putem presupune ca dreptul publicului la informare este peste viata mea privata fara o lege si o motivare legala in acest scop.

Vad parca o comparare a interesului public si privat cu normele (sau sanctiunile) de ordine publica sau de ordine privata pe undeva, nu?
Ei bine, faptul ca e norma sau interes public arata numai ca protejeaza un drept general, public, care priveste societatea in ansamblul ei. Asta nu inseamna ca ambele tipuri de norme, si cele de ordine privata, nu pot fi imperative; nu inseamna ca daca sunt de ordine privata sunt mai putin importante.
Clasificarea nu arata ca una e mai tare sau prioritara fata de cealalta, ci doar arata relatiile sociale ocrotite, cui se adreseaza, uneori cine poate invoca anumite sanctiuni etc.

Asa incat nu, eu nu vad ca as avea cedeaza; nu pot ceda dreptul meu la viata privata pentru curiozitatea unui om; pentru un sistem juridic bazat pe jurisprudenta, da, insa nu pentru curiozitatea lui Nea Gigel.

Parerea mea si a instantelor este in sensul ca indiferent de faptul ca sedinta este publica nu inseamna ca si dosarul este public.Este o diferenta de nuanta deosebit de importanta in ceea ce priveste justitiabilul in general.
Nici massmedia nu cred ca are acces la toate dosarele decat la cele la care se justifica un interes public, se adreseaza o cerere motivata si aceasta cerere este aprobata.
Daca cererea este respinsa accesul este interzis la dosar.
Adica regula de baza cand vine cineva la arhiva si spune ca vrea si el sa studieze un dosar si i se spune ca nu se poate...

Cat priveste situatia avocatului aceasta este privilegiata cumva intrucat se pot invoca divese motivari care sa duca la aprobarea cererii sale.
Asa cum aratam anterior, cererea este aprobata de presedintele instantei si nu de presedintele completului de judecata sau de lucratorii de la arhiva...

Deci, varianta puterii judecatoresti este aceea ca cei care dovedesc un interes legitim pot avea acces la dosar chiar daca sub aspectul existentei dreptului la accesul unui dosar in care persoana nu este parte ar putea comporta discutii sub aspect juridic si se va aprecia de la caz la caz in functie de argumentele prezentate.

Am avut un client care a dorit sa i se puna la dispozitie toata practica judiciara pe o anumita materie si a obtinut respectarea acestui drept mergand el personal si studiind sentintele, fara avocat, insa cererea era redactata de avocat.
La alta instanta a mers cu o cerere redactata de el personal si nu a mai avut acces la jurisprudenta si la sentinte.

Am avut o situatie in care judecatorii nu intelegeau ce se va intampla si presedintele de sectie a respins o cerere a avocatului de studiere a unui dosar in care se cerea extradarea unei persoane ( proces penal de aceasta data ) proces care se judecase si se pronuntase deja o hotarare judecatoreasca, pentru motivul ca dosarul este confidential si presedintele mai mare decat cel de sectie a aprobat cererea si s-a permis studierea dosarului si efectuarea de copii xerox dupa dosar...in sensul ca dosarul nu este confidential pentru avocatul partii...

Sunt aspecte care depind foarte mult de la caz la caz si in general puterea judecatoreasca decide bine...mai devreme sau mai tarziu...