Inregistrare convorbire telefonica privata

@cris0811 - ciudat, aceeasi impresie are si fosta mea sotie, ca de fapt discuta cu logodnica mea :)
Sa fie oare din cauza "pretuirii" pe care o am fata de mamele isterice si geloase? sa fie frustrarile si invidia?
desigur, sunteti libera sa considerati ce doriti!

asa este, viitoare mea sotie trebuie sa fie pe post de bona in casa ei atunci cand vine copilul: doar sa-l ingrijeasca si fara nicio alta parere ( ca n-are niciun drept legal, psihologic sau ce mai vreti). Dar nici macar sa-l iubeasca pe copil pt ca moara mama de gelozie.
Mai bine v-ati maturiza! Copilul nu e o proprietate peste care sa nu calce nimeni pt ca e a ta! E o fiinta umana care are drepturi printre care si: e) mentinerea relatiilor personale cu persoanele fata de care copilul a dezvoltat relatii de atasament. (lg 272/2004, art 6)

MashaD, va inteleg pornirea si inflacararea insa......nu e vorba de alienare. Mai cititi ce inseamna asa ceva.nDoi, prea multe personae in viata copilului. Ca e logodnica in casa....minunat. Dumneavoastra ar trebui sa va ocupati de copila. Logodnica nu are de ce sa fie mai mult de o prezenta discreta. Nu are de ce sa fie de fata cand va vedeti cu fosta sotie. De fapt, nu ar avea de ce sa se cunoasca. Nu am priceput de ce sa vada fosta sotie copilul in brate la logodnica. Nu sunt femeie dar eu unul m-as retrage din asa ceva. Chiar daca as fi partenerul mamei unui copil si l-as adora pe cel mic, cand ar aparea tatal natural m-as face nevazut. Dar asa sunt eu.
Logodnica nu trebuie sa fie bona in casa. Copilul vine sa stea cu dumneavoastra nu cu ea. Aici nu intelegeti. Dumneavoastra trebuie sa o spalati, sa stati cu ea, sa-i dati sa manance. Daca vine si e logodnica bona si face ea toate astea........de ce mai vine copilul? Va puteti uita la o poza de-a ei daca nu doriti sa va implicati.
Eu nu am senzatia ca vorbesc cu logodnica din cauza inflacararii pe care o aveti impotriva femeilor isterice. Va impartasesc din plin aceasta inflacarare. Eu cred ca vorbesc cu logodnica pentru ca pare ca nu vreti sa pricepeti ca dansa nu are ce cauta in ecuatie, in legatura dintre dumneavoastra si copila. Asa cum nu are ce cauta mama, nu are nici ea. Prin faptul ca vreti musai sa o introduceti in aceasta tevatura mie nu-mi spune decat ca la dumneavoastra in relatie troneaza nesiguranta. Acum a cui........ e problema dumneavoastra sa aflati dar e nesiguranta. Si o mascati cu acest scandal cu fosta cand problema nu e acolo. Ca e si ea exagerata, cu comentez insa ca nici dumneavoastra nu faceti clar delimitarile e altceva.
Va asteptati ca fiica dumneavoastra sa va iubeasca logodnica cum isi iubeste mama????? Astea sunt filme americane proaste. Nu se va intampla niciodata si e posibil sa apara frustrari cand nu se intamplain realitate ce se vede la televizor.
Ati primit sfaturi foarte bune chiar daca nu va convin. Insa daca va uitati, desi pe la alte discutii userii se paruie intre ei, de data asta ambele barricade s-au unit ca sa va zica ca nu e alienare si ca ar trebui sa va linistiti putin pentru ca va sufera copilul.
Daca fosta e isterica, puteti fi dumneavoastra cel matur.
Mergeti la psiholog. Ok, ar trebui sa mearga fosta, nu neg asta, insa psihologul va poate explica mai multe despre dumneavoastra, cum sa gestionati anumite situatii dificile. Nu e o rusine, e de preferat.

Nu am mai putut citi ultimele 4 pagini, insa nu pricep de ce nu ati dus copilul sa-si vada bunicul: pentru ca mama a avut ideea sa o sunati de 5 ori pe zi? Scuze, o data? Si din ideea ca fie ca ea, fie deloc ati ales deloc? Asta fiind in interesul superior al copilului si nicidecum incapatanare oarba si absurda?

Cat despre logodnica, sigur ca e ok ca fiica dv. sa o cunoasca, sa inteleaga ca ea e o persoana importanta din viata dv., sa petreaca oarece timp cu ea, impreuna cu dv. sau chiar doar cu ea, ocazional, insa, din primele pagini, imi parea ca logodnica respira constant acelasi aer cu copilul dv. Vine la preluarea copilului, la predarea lui, la intalniri oficiale ale familiei din care ea nu face si nu va face niciodata parte, se consiliaza odata cu toti membrii unei familii din care nu face parte... intra in aerul tuturor.
Incepe sa ma sufoce si pe mine. Mi-e ca tot dv. puneti stres si presiune si pe ea, saraca.
Or, trebuie inteles ca se aplica si in domeniul familiei principiu de dans: "spatiul meu-spatiul tau" in sensul de "familia mea-familia ta". Cum nu e unul absolut, familiile interactioneaza, insa dv. aveti acum 2 familii care coexista in viata dv., nu le faceti salata.

Pana imi mai incalzesc buricele degetelor scriind, mergeti, va rog eu, pentru binele copilului, la o consiliere, e tare important. Va poate ajuta pe dv., pe logodnica si pe copil.
Lasati demonstratiile aici, nu va folosesc... mergeti la putina psihologie unu-la-unu.

Am ajuns sa fiu de acord cu Martoze pe multe aspecte... zau ca n-o sa spuna copilul dupa o luna ca nu mai vrea la mama nici daca incercati o alienare sustinuta impotriva mamei (nota bene: alienare inseamna instrainare, adica indepartare de o persoana de care erai apropiat, in consecinta daca nu esti apropiat de logodnica, nimeni nu te poate instraina de ea; totusi, din experienta mea, dezaprobarea logodnicei dv. este o forma de alienare fata de dv.; posibil).
partea cu linistea unei familii, nu stiu daca e ok pentru copil, trebuie evaluat copilul si vazut in ce masura el a acceptat intai despartirea irevocabila a parintilor (mai dificil la varsta magica, adica pana in 5 ani, poate 6) si apoi se introduc si se accepta partenerii parintilor.
E o chestiune treptata si, oricum, partenerii nu inseamna familie pentru copil. Ba chiar nu as indica reguli facute de partener pentru copil si nici ingrijirea primara a copilului de catre partener pana in 4-5-6 ani, in functie de dezvoltarea emotionala a copilului si de evolutia perceptiei rusinii.
Adica, dupa mine, dv. ar trebui sa schimbati copila, sa o duceti la baie, sa ii dati medicamentele, mancarea etc. Chiar daca mancarea o fi facuta de mama dv. sau de logodnica, hainele spalate de altii, legatura in copilaria mica si mijlocie se face instinctual cu persoanele care au grija de copil. Asta face diferenta intre obtinerea unei alienari de catre mama in un an (cam asa se vad semne serioase de alienare, nu 2 saptamani) si onbtinerea unei allienari in 10 ani.
Ingrijirea primara si lipsa logodnicei cat mai mult din relatia dv. cu copilul macar in primii ani duc la o calitate buna a relatiei cu copilul.
Nu v-am criticat pe dv., ci actiunile dv. Actiunile nu sunt ok, intentia da. Si asa ajungem spre iad, iar, printre intentii bune.
Degeaba vreti sa va catarati pe munte, va luati echipament de inot vad. De aceea incerc sa va orientez spre copil, spre o relatie buna cu el, spre satisfacerea nevoilor lui, spre empatizarea cu el, nu spre razboiul cu mama lui, spre nevoile logodnicei pe care nu o puteti da afara... Totusi, copilul a fost dat afara din viata de familie pe care o voia din vointa a doi adulti, se pare ca nu-i puteti face asta unui alt adult. La copii merge, lasa-i ca-s tari, se adapteaza la orice!
Sramanul copil, sarmanul sufletel prins in jocuri de adulti!

Ma bucur, totusi, ca am facut trafic pe forum cu aceasta poveste din viata mea!

Va multumesc mult pentru sfaturi, fie ca am fost sau nu de acord cu ele, e important ca le-am citit pe toate si am reusit sa vad mai multe puncte de vedere.

Ca si o concluzie, as vrea sa nu considerati ca nu ma intereseaza binele si interesul copilului meu, din aceasta cauza m-am si interesat despre cum as putea sa aplanez conflictele cu mama copilului.

Cat despre implicarea logodnicei mele, n-as vrea sa intelegeti gresit, nu am vrut sa oblig copilul sa o iubeasca si cu atat mai mult, nu sunt masochist, nu am vrut sa o cunoasca fosta mea sotie (tocmai pt ca ii stiu caracterul).
Introducerea logodnicei in peisajul tata-mama-copil a fost facuta chiar de catre fosta mea sotie, care a cunoscut-o cu forta (v-am povestit ca a venit peste ea in masina ca sa-i multumeasca pt ca e copilul bine ingrijit). Problema mea era doar cu ce drept introduce si apoi scoate fosta mea sotie, dupa ce viseaza ea noaptea, o persoana din peisaj, mai ales cand acea persoana imi e mie apropiat si nu ei (adica, dc i s-a pus ei pata pe logodnica, a inceput sa considere ca nu mai e aceeasi persoana cu cea careia ii multumea deunazi).

Probabil e treaba fostei sotii si imi dau seama ca nu am sorti de inzbanda pe aceasta tema cu ea.

Si inca nici asta nu e o problema ci faptul ca monteaza copilul impotriva logodnicei (care, saracul copil, nu prea intelege concret pe cine sa nu bage in seama, daca doar pe logodnica sau si pe mine si ne ia la pachet).

Intrebarea ramane: chiar daca am doar eu grija de copilul meu, totusi, voi locui in aceeasi casa cu logodnica, iar copilul fiind montat impotriva ei, ce ar trebui sa fac? cum ar trebui sa ma comport in astfel de situatii? caci sunt intre ciocan si nicovala!

BRAVO AVLIL!
Nu stiu daca sunteti logodnica sau tatal, ceea ce stiu este ca va aflati aici (pe forum) nu pentru un sfat, ci pentru o confirmare ca procedati bine. Daca cautati confirmarea inseamna ca nu suntei prea sigur/a de calea aleasa.
Nu procedati bine, dupa cum v-a spus de altfel toata lumea. Nu sunteti Dzeu sa inlocuiti un parinte cu o persoana din viata dvs, dupa cum vi se nazare. Nu sunteti juriu de parinti sa stabiliti dvs cine e si cine nu e mama/tata. Copilul dvs nu e cobai fara identitate, ci fiinta cu viata si drepturi.
Ma intreb, in ce consta responsabilitatea si maturitatea unui adult care nu asuma nimic ci arunca totul in carca altuia: mama e geloasa, frustrata, isterica, etc. Dvs aveti vreun rol in filmul asta? Sau dvs sunteti neprihanitul/neprihanita? Ia cercetati, dvs ce contributie ati avea la starea lucrurilor. Niciuna? Sunteti perfect?
La cat va vad insa de inversunat/a sunt convinsa ca veti continua in acelasi stil. Cam pe cand terminati razboaiele se va casatori copilul. Stiti e o vorba: fiecare pasare pe limba ei piere. Dati-i inainte cu razboaiele si cu desconsiderarea mamei. Succesul e asigurat! Copilul va va "iubi" logodnica direct proportional cu ura si desconsiderarea pe care le veti transmite fata de mama ei. Daca asta va e proiectul incep sa inteleg agitatia si reticienta mamei.
Ura pe care o aveti pe mama copilului transpare si pe forum. Daca sunteti logodnica inseamna ca tare va mai temeti de mama copilului. Daca sunteti tatal, nu ati prea incheiat inca relatia, caci o emotie, fie ea si una negativa, tot emotie ramane. Unde e detasarea?