Inregistrare convorbire telefonica privata

Mirebire, eu as inclina sa nu fiu de acord cu dumneavoastra.
Cand copilul incepe sa se teama sa-si arate adevaratele sentimente pentru un parinte de fata cu celalalt......incepe sa fie alienare. Cand spune ca mama l-a sfatuit sa-l ignore pe tata, e un copil care in MOMENTUL ASTA nu e alienat,corect, dar care incepe sa fie. E un semnal de alarma. Mare as zice eu. :(

Ca nu suntem de acord cu prezenta logodnicei e una, insa nu stim cat din aceasta prezenta se datoreaza poate nesigurantei acesteia si cat faptului ca e evident, omul avea si are nevoie de un martor. Si se pare ca are nevoie mereu. Cine sa vina cu el daca nu logodnica? Ca un prieten vine de doua-trei ori, dar are si el familie, program, nu te insoteste mereu.

Ca acest copil nu e alienat inca, este evident pentru toti. Dar pentru mine, si poate sunt singurul, este evident ca au inceput sa se puna asupra acestui copil niste presiuni de catre mama pentru a fi alienat. Ca nici tatal nu-si imbunatateste situatia e cu totul altceva.

criss0811. Daca acest copil nu e alienat acum, nu inseamna ca nu va fi alienat niciodata. Iar daca se continua asa, cu sfaturi mamei de a nu-si baga tatal in seama si eventual si cu repercusiuni cand e departe de ochii celorlalti daca o face, atunci e un copil care cu siguranta a inceput sa fie alienat.
Cat despre pensiile asa mari, cunoscutii mei platesc atat, ba chiar mai mult. pensie de 3000 luna. Reprezinta acum mai mult de 25% dar tatal o plateste, ca sa fie mama fericita si sa-i fie si copilul fericit si sa-l poata vedea. Si da, mi se pare japca. In conditiile in care I-a lasat casa mostenita de la bunici lui, ii conditiile in care ii da banii astia pe luna si mai plateste separat copilului si bilete de avion si excursii si haine cand este in vizita. Credeti ca toti banii astia se duc la copil? Nu, in banii astia intra taxa de a avea o relatie frumoasa cu copilul tau.
Asa ca daca majoritatea platesc pensii mici, sunt multi, foarte multi care dau sume exorbitante.

Ce este adevarat insa ( ceva ce nu se va intelege daca punem userul la colt) este ca acel copil are nevoie de liniste. Acel copil are nevoie de cineva sa faca pace, sufficient de matur pentru a trece peste niste frecusuri si sicane pentru binele lui. Iar in momentul asta nu are pe nimeni. Ceea ce este trist.

Mai bine renuntati la proces ca dovada de bunacredinta. Chemati mama la mediere, si doar dumneavoastra cu ea gasiti o solutie si stabiliti niste regulii pentru a avea o relatie civilizata pentru binele copilei. Mergeti impreuna la un psiholog ca sa va explice enormitatea traumei la care amandoi o supuneti pe copila. Abia atunci o sa aveti tabloul complet asupra a ceea ce se intampla.

@mirebire - Am inteles sfatul dvs, pai atunci ar trebui sa astept sa-si faca asa zisa, care nu e de fapt, alienare, efectul.
Sa o lasam pe mama sa alieneze in continuare pana in mom in care copilul chiar nu o sa ma mai bage in seama!

In toate motivele insirate de dvs, unde se vede autoritatea parinteasca exercitata in comun?

E normal sa-si lase copilul bolnav in casa si ea sa se duca fara nicio grija in club? (copilul ffind cu deshidratare mare, diaree si febra).
DA! e perfect normal ca mama sa se distreze!
Dar sa se distreze, numai ca nu atunci cand e copilul bolnav!
Nu sa ma duc eu la gradi ca sa-mi vad copilul si sa-l duc direct la spital iar mama sa fie in "oras" la un suc! Pai asta intrebam si eu, educatoarele ce-au pazit de nu au sunat-o sa o duca la spital? sau au sunat-o si ea o fi zis ca nu e asa grav?

Daca stiti ca e copilul bolnav mereu, neglijat, folosit ca arma impotriva mea si intors impotriva mea, nu e normal sa vreau sa-l ingrijesc eu?

@PS - de care DGASPC vorbiti? ca la mine e fix invers - mama e ascultata mai rau ca Doamne Doamne!

@When - BINGO!!!

Haideti sa va povestesc o situatie: cand m-am dus sa iau copilul si nu a vrut sa mi-l dea (pe motiv ca nu-i dau adresa logodnicei mele unde duc copilul), logodnica mea a stat in masina.
Toata discutia cu fosta pe tema ca nu-mi da copilul a fost pasnica, dupa care am plecat si am sunat la 112.
Au venit domnii politisti care i-au explicat care e situatia si ca e caz penal daca nu-mi da copilul, tot nu a vrut. Am plecat fara copil.
La politie, in declaratia mea, politistii imi zic: pai aveti martori ca ati fost la ea la usa inainte sa ne sunati? Le spun ca era logodnica in masina, afara, dar acolo cu mine de fata, nu era. Ei mi-au spus ca trebuie mereu sa am un martor.

Dupa toate astea, fosta sotie in intampinarea ei la procesul meu a zis ca atunci cand am venit sa iau copilul, inainte sa chem politia, am facut un scandal monstru si am fost agresiv fizic si verbal!

Cat despre venitul logodnicei la monitorizare, ok, inteleg sa evit conflictele de fata cu copilul, dar nu asta era ideea. Problema mea era ca si fosta sotie si doamnele de la DGASPC imi interzic, fizic, sa nu mai vin insotit de logodnica, desi sunt pe spatiul public!
Ceea ce nu mi se pare corect si legal!
Adica nu-mi interzici mie ceva doar pt ca cealalta persoana iti spune minciuni si pe mine nici macare nu ma intrebi! Asta e de fapt problema!

Intotdeauna sunt doua parti ale unei certi.
Si intotdeauna fiecare parte va spune ce a inteles ea sau ce vrea ea.
De aceea nu reusiti sa demonstrati neglijenta mamei.
Si noi nu am auzit decat argumentele dvs.
Imaginati-va ca in instanta se vor auzi si argumentele dnei. Si vor fi exact ca cele prezentate politiei (veti prezentat ca un scandalagiu meschin, care este mai preocupat de bani si de control decat de binele copilei, cu doua lacrimi in coltul ochilor mamei) .
Si vor avea fix aceeasi greutate ca argumentele dvs.
Dvs o veti avea martor pe logodnica, ea il va avea martor pe logodnic.

Da, niste avocati se vor simti foarte bine sustinandu-va cauza in instanta ( si a dvs, si a ei). Probabil ca va fi o placere intelectuala sa citesti intampinarile celor doua parti. Niste capodopere ale literaturii de specialitate. Dar si unele si celelalte vor avea fix aceeasi greutate si valoare de adevar pentru judecator.

De aceea sunteti rugat asa de insistent sa iesiti din instanta, sa invatati alte tipare de relationare, sa rupeti cercul vicios, sa mergeti la mediator si, in general, sa faceti tot ce puteti ca fetei sa ii fie bine.
Caci daca ea ajunge sa fie alienata, nu dvs sunteti principala victima, ci ea.

Sa pun problema alfel, sa spunem ca ati castigat domiciliul fetei la dumneavoastra si mama care are 2 week-end-uri pe luna plus vacantele.
Va imaginati ce va fi atunci? Daca dumneavoastra vi s-a parut mult sa o sunati zilnic in concediu, cum ar fi sa o sunati zilnic pana cand fata implineste 18 ani, sa-i trimiteti poze mereu altfel va treziti cu politia la usa? Sa va cheme saptamanal la politie, DGASPC si altele doar pentru ca ea, are de data asta impresia ca dumneavoastra si logodnica neglijati fata. Si oh da, o va face din ce povestiti.
Iar cand va veni sa ia copilul, in loc sa fie scandal la blocul ei, nu e problema, va fi la al dumneavoastra.
Nu intelegeti, chiar daca castigati acest process, copilului nu ii va fi mai bine deloc. Ca mama o poate neglija si in programul de vizita, ca doar nu se opreste febra cand opreste masina mamei la scara.
Si va avea bietul copil tot parte de scandaluri cu singura diferenta ca va fi scara tatalui in loc de scara mamei. Mare castig adica.....

Sfaturile pe care vi le dam noi nu sunt ca sa castigati procesul, sunt ca sa fie bine copilului. Suntem toti parinti, avem pareri diferite dar tuturor ne sangereaza inima pentru copil. Pentru ca va spun din experienta personala, e o dificultate de adaptare cand ii schimbi gradinita, d-apoi cand ii schimbi casa, gradinita, cei care o ingrijesc si ca bonus asista mereu la scandal intre persoanele care se presupune ca o iubesc cel mai mult.
Eu unul va inteleg, fosta e nebuna, e isterica. O luam asa. Va fi mai putin isterica cu copilul la dumneavoastra? NU, se va inversuna mai rau. Si atunci haideti sa ne concentram pe copil.
Cum ii este copilului bine? acasa la mama cu parintii care se inteleg.
Ok. Dar mama e nebuna, are un mare minus si atunci, ca sa gasim o rezolvare, cu cat mama are mai mult minus, cu atat trebuie sa aveti dumneavoastra mai mult plus, astfel incat sa echilibrati balanta.
Tipa mama la dumneavoastra? trimiteti flori. Va injura? Data viitoare cand o vedeti spuneti ca e cea mai buna mama, ca e copilul ingrijit si ca vedeti cat se straduie sa o creasca. Nu vorbiti urat de mama in fata copilului. Cand vine pitica la dumneavoastra mergeti si luati mamei mici cadouri, sunati mama, cereti sfatul, intrebati-o "tu cum ai proceda daca?" Ce sa fac sa fie mai bine? Intrebati cinstit, ce sa fac sa fie bine copilului? Cum facem ca impreuna, sa nu ne mai supunem copilul la asa ceva?
O fi femeia nebuna dar nu e de fier si e mama. Se va linisti. Nu va mai avea senzatia ca o judecati mereu, va incepe sa vada in dumneavoastra singurul om care pe lumea asta iubeste copilul lafel de mult ca ea.
Si o sa obtineti un copil fericit si relatii normale.

parerea mea.