Iesirea din indiviziune

Cred ca ar trebui sa aveti si dvs un avocat. Avocatul reclamatului il apara pe el si nu pe dvs. .. asa incat, atentie!

Eu as conexa cele doua dosare (unirea lor intr-unul singur). Si in plus, cred (nu stiu sigur, pentru ca n-am vazut hartii) ar fi trebuit introdusa in cauza si mostenitoarea ..."uitata" - lucru care trebuie/trebuia facut la prima zi de infatisare (care poate sa fi fost sau poate sa nu fi fost pentru ca nu-i tot una cu primul termen de judecata, decat daca se implinesc anumite conditii). Asa ca aici bajbaim in ceata si ne dam cu presupusul...care numai sfat juridic nu-i.

Tranzactia (sau in limbaj comun puteti sa-i spuneti intelegerea) e un contract intre parti care este consfiintit de instanta printr-o hotarare judecatoresca numita hotarare de expedient. Parerea mea e ca o tranzactie "proasta" e mai buna decat o "judecata dreapta". Dar trebuie sa-i cuprinda pe toti mostenitorii.

Da, imparteala in fata instantei poate constitui baza pentru efectuarea ulterioara a cadastrului.
Imparteala in fata instantei, in acest caz instanţa va stabili bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii.
Tranzactia este un contract prin care părţile termină un proces sau preîntâmpină un proces ce poate să se nască. Cu alte cuvinte, tranzacţia este acordul intervenit între părţi, care este exprimat, realizat în faţa instanţei de judecată, care, fără a interveni, constată existenţa sa. De exemplu, poate fi considerată tranzacţie judiciară înţelegerea foştilor soţi în legătură cu partajul bunurilor comune, intervenită după pronunţarea divorţuluiI. Tranzacţie judiciară este şi înţelegerea moştenitorilor - părţi într-un proces civil având ca obiect ieşirea din indiviziune.
De fapt, tranzactia este o intelegere intervenita intre partile unui litigiu pentru a pune capat procesului dintre ele.

Dv. vi s-a cerut, in mod normal, sa va legitimati, intrucat nu erati reprezentat de avocat si erati prezenti. Astfel, daca reclamantul e prezent si are avocat, acesta certifica identitatea clientului si nu mai e necesara legitimarea partii. In mod gresit unele instante insa legitimeaza si partile care au avocat prezent.

Normal e sa va fie cerute si actele de proprietate, caci reclamantul le-a depus, probabil, odata cu cererea de chemare in judecata. Era nevoie si de ale dv.

E bine sa faceti o tranzactie caci, in caz contrar, va va costa ceva mai mult, anume taxe de timbru, onorariul avocatului reclamantului, expertize judiciare... De aceea e bine sa tranzactionati. Nu puteti nici ramane in indiviziune, asa incat, veti pierde sigur procesul si, in consecinta, e aproape sigura plata acestor sume.

Buna ziua,
Va rog sa ma lamuriti in legatura cu iesirea din indiviziune. Ea este obligatorie atunci cand vrei sa vinzi un teren? Situatia este urmatoarea: sotia supravietuitoare a facut un act de donatie cu clauza de intretinere celor doua fiice. Una din fiice, dupa moartea mamei, fara sa existe succesiunea facuta, vrea sa vanda jumatate din teren. Poate sa il vanda in aceste conditii sau este obligatoriu sa iasa din indiviziune? Poate sa vanda doar pe baza actului de donatie, fara succesiune?
Multumesc.

elanis a scris:

Buna ziua,
Va rog sa ma lamuriti in legatura cu iesirea din indiviziune. Ea este obligatorie atunci cand vrei sa vinzi un teren? Situatia este urmatoarea: sotia supravietuitoare a facut un act de donatie cu clauza de intretinere celor doua fiice. Una din fiice, dupa moartea mamei, fara sa existe succesiunea facuta, vrea sa vanda jumatate din teren. Poate sa il vanda in aceste conditii sau este obligatoriu sa iasa din indiviziune? Poate sa vanda doar pe baza actului de donatie, fara succesiune?
Multumesc.

Coproprietarul este liber să dispună de cota parte din bunul asupra căruia este coproprietar. Cota parte înseamnă cota ideală, nu o parte determinată fizic din teren.

În cazul expus, succesiunea nu are niciun efect asupra bunului donat. Bunul a ieşit din patrimoniul celei care a lăsat succesiunea înainte de decesul ei, deci nu face parte din masa succesorală.

Dacă coproprietarul vrea să vîndă o suprafaţă determinată din teren, va trebui să iasă din starea de coproprietate prin lotizarea terenului şi atribuirea loturilor în proprietatea exclusivă a fiecărui coproprietar. Sau, poate cere atribuirea în întregime a bunului, cu plata sultei corespunzătoare.

Teoretic, oricare dintre coproprietari poate încheia un act de vînzare privind întregul bun. Soarta actului de vînzare va depinde de rezultatul partajului. Dacă bunul cade în lotul vînzătorului, vînzarea este valabilă. Dacă bunul cade în lotul altui coproprietar, vînzarea este desfiinţată retroactiv.
În cazul de faţă, bunul fiind un teren, actul poate fi încheiat numai în formă autentică. E greu de crezut că notarul va încheia un contract de vînzare a întregului teren pe baza consimţămîntului unuia dintre coproprietari. Tocmai de aceea spuneam că un astfel de act este doar teoretic posibil.

Liviu S.Bordaş