Conceptul de fuziuni transfrontaliere a apărut ca răspuns la interesul companiilor din mediul privat de relocare a operațiunilor în state membre sau participante la AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb) care oferă oportunități (sporite) din perspectiva forței de muncă sau de natură comercială, fără a trece printr-un proces de dizolvare și lichidare care ar avea, poate, implicații juridice și fiscale nedorite. Însă, pentru ca acest concept să devină viabil, era necesară instituirea la nivel european a unui cadru uniformizat pentru fuziunile transfrontaliere ale societăților, inclusiv prin crearea instrumentelor necesare pentru ca societățile să poată apela în mod real la aceste tipuri de operațiuni transfrontaliere în condiții de vizibilitate și predictibilitate extinsă. Citește articolul
Contractul individual de muncă are la bază acordul de voință al celor două părți, angajatorul și salariatul, iar modificarea sa presupune, tot cu caracter general, același acord de voință, fiind expres prevăzute de lege situațiile în care el poate fi modificat fără încheierea unui act adițional. În categoria situațiilor excepționale se încadrează și transferul de întreprindere, caz în care salariaților le sunt garantate o serie de drepturi, nefiind impus acordul lor de voință în privința modificării angajatorului. În condițiile în care o criză precum cea actuală poate veni cu decizia de a face fuziuni și divizări, este important ca angajatorii să știe în ce condiții se pot muta salariații la o firmă la alta în urma transferului de întreprindere. Citește articolul
În contextul financiar dificil din prezent, companiile pot lua în calcul inclusiv restructurarea afacerilor pe care le derulează. Asta poate să însemne atât fuziuni și divizări, cât și simple transferuri de activități. Fiecare operațiune vine cu avantaje și dezavantaje, însă firmele trebuie să fie atente și la potențialele riscuri fiscale. Citește articolul
În contextul financiar dificil din prezent, companiile pot lua în calcul inclusiv restructurarea afacerilor pe care le derulează. Însă, chiar dacă fuziunea și divizarea sunt principalele operațiuni folosite în practică, specialiștii de la NOA atrag atenția asupra unei alternative mai simple - transferul de activitate. Citește articolul
În contextul mai larg al crizelor mondiale din anii recenți, dar și în contextul național al schimbărilor majore privind impozitarea afacerilor începând din 2023, companiile pot avea în vedere, în viitorul apropiat, inclusiv ideea de restructurare. Adică fie o operațiune de fuziune, fie o operațiune de divizare. Citește articolul
În contextul crizei coronavirusului, al crizei energetice și al modificărilor fiscale stabilite pentru anul 2023, companiile care se confruntă cu dificultăți pot lua în calcul inclusiv o restructurare a afacerilor - fuziuni sau divizări, de exemplu. Totuși, societățile trebuie să analizeze operațiunile respective cu mare atenție, pentru că există și aici un risc de recalificări, în eventualitatea unui control al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Citește articolul
Săptămâna trecută au fost eliminate, prin intermediul Legii nr. 102/2020, restricțiile care existau în legislația societăților cu privire la posibilitatea unui asociat unic - fie persoană juridică, fie persoană fizică - de a deține această calitate în mai multe societăți cu răspundere limitată (SRL). Acum că acest lucru este posibil, există mai multe avantaje pentru antreprenori, conform unui articol apărut pe blog-ul PwC România. Citește articolul
Comisia Europeana a lansat, joi, o consultare publica legata de practicile privind cooperarea dintre autoritatile nationale din domeniul concurentei referitor la verificarea fuziunilor care nu sunt supuse controlului UE privind concentrarile economice intre intreprinderi, dar care necesita autorizare in mai multe state membre, informeaza Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE). Citește articolul