Legea nr. 367/2022 privind dialogul social a intrat în 2018 în dezbatere parlamentară, cu scopul principal de a elimina problemele generate de actuala lege - Legea dialogului social nr. 62/2011 -, pe care să o înlocuiască din 25 decembrie. Pe 23 noiembrie, deputații au dat votul final pe un document cu numeroase amendamente față de forma care a plecat de la Senat (unde propunerea a fost respinsă). Bine de știut că legea nu are un termen special de intrare în vigoare, astfel că prevederile sale se vor aplica chiar din prima zi de Crăciun, dată la care actuala lege își va înceta efectele. Va fi nevoie însă de mai multe acte normative adoptate ulterior, pe de o parte, pentru punerea sa în aplicare, iar, pe de altă parte, pentru armonizarea cu prevederile noii Legi a dialogului social - de pildă, chiar Codul muncii va trebui modificat pentru alinierea oricărei prevederi contrare noii reglementări.
Iată câteva dintre cele mai importante prevederi ale noii legi:
Reprezentantul salariaților, reglementat mai bine. În esență, față de regulile de acum, se vor introduce prevederi exprese legate de alegerea reprezentanților salariaților. Concret, la angajatorii care au minimum zece angajați/lucrători, dacă nu există un sindicat, interesele lucrătorilor vor putea fi promovate și apăraate de reprezentanți ai acestora. Reprezentanții ar urma să fie aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților, cu un mandat de cel mult doi ani, iar numărul de reprezentanți este limitat în funcție de numărul angajaților sau lucrătorilor - dacă angajatorul are sub 100 de salariați și de cel mult șase, atunci când angajatorul are peste 2.000 de angajați.
De asemenea, angajatorii nu vor putea interveni în procesul de alegere a reprezentanților salariaților și nici nu-l vor putea împiedica. Angajatorul poate, cel mult, facilita desfășurarea procedurilor de alegere, însă numai în situația în care primește o solicitare în acest sens din partea lucrătorilor/salariaților.
Salariații se vor putea organiza mai ușor pentru exercitarea drepturilor lor - condiția privind numărul membrilor fondatori devine ceva mai ușor de îndeplinit, iar lucrătorii/salariații vor putea înființa un sindicat dacă sunt cel puțin 10 din aceeași unitate sau cel puțin 20 din unități diferite, dar din cadrul aceluiași sector de activitate.
Bine de știut că unitățile fără sindicat vor avea obligația, cel puțin o dată pe an, să permită organizarea unei sesiuni de informare a propriilor salariați.
Interdicție la concedierea reprezentanților salariaților. În plus, va exista și o interdicție de a concedia reprezentanții salariaților pe motive ce țin de îndeplinirea mandatului primit de la angajați/lucrători, prevede propunerea.
Negocierea colectivă, obligatorie pentru mai multe companii. O altă schimbare este aceea că negocierea colectivă va fi obligatorie la nivel de unitate unde sunt cel puțin zece salariați, dar și la nivel de sector de negociere colectivă. În prezent, obligația intervine de cel puțin 21 de salariați în sus. Dincolo de extinderea obligației de a iniția negocieri colective pentru încheierea unui contract colectiv de muncă și la companiile cu numărul total de angajați cuprins între 10-21, viitoarea lege a dialogului social mai aduce câteva noutăți pe care angajatorii din sectorul privat trebuie să le știe: de exemplu, se reduce termenul actual de 60 de zile pentru desfășurarea negocierilor colective la 45 de zile; inițiativa negocierii nu mai aparține doar angajatorului sau organizației patronale, ci oricăruia dintre partenerii sociali; odată demarate negocierile, angajatorul va trebui să pună la dispoziție mai multe informații părţii sindicale și/sau a reprezentanților angajaților/lucrătorilor etc.
Apoi, noua lege stabilește mai clar ce trebuie să cuprindă un contract colectiv de muncă. Mai exact, sunt precizate cinci elemente pe care părțile le-ar putea negocia și include în cadrul contractelor colective, printre care măsurile adoptate pentru consilierea și evaluarea profesională a angajaților/lucrătorilor, măsurile privind armonizarea vieții de familie cu obiectivele profesionale, timpul de lucru și timpul de odihnă ori modalitățile de informare și consultare a angajaților.
De asemenea, viitoarele contracte colective de muncă ar putea cuprinde și clauze prin care să se stabilească aplicarea unor coeficienți minimi de ierarhizare pe categorii de angajați sau lucrători și care să țină seama de standardele ocupaționale.
Foarte important e că revine contractul colectiv de muncă la nivel național. Din 2011, de când a venit actuala Lege a dialogului social, nu mai există contract colectiv de muncă unic la nivel național, nemaiexistând nicio referire la posibilitatea negocierii unuia în conținutul acestei legi. Noua lege stabilește că „contractul colectiv de muncă încheiat la nivel național nu poate include clauze referitoare la nivelul salariului minim brut garantat în plată, care este stabilit prin hotărâre a Guvernului”, dar va putea cuprinde coeficienți minim de ierarhizare salarială, pe standarde ocupaționale.
Angajatorii vor fi obligați de viitoarea lege a dialogului social să ofere mai multe informații reprezentanților angajaților sau părții sindicale decât prevede actuala lege. Vorbim de aspecte ce țin de perspectivele de evoluție economico-financiară, măsurile preconizate pentru personal, organizarea în următoarea perioadă a programului și timpului de lucru, măsurile propuse în caz ce transfer de unitate și aspecte ce țin de sănătatea și securitatea în muncă. Neîndeplinirea acestei obligații de informare în mod complet va constitui premisa declanșării unui conflict colectiv de muncă.
Apare greva împotriva politicii sociale şi economice a Guvernului, adică încetarea voluntară şi colectivă a lucrului de către angajaţi/lucrători ca urmare a efectelor politicilor sociale sau economice care au condus la diminuarea unor drepturi prevăzute de contractele/acordurile colective de muncă aplicabile la data adoptării politicilor respective.
Din noua lege dispare limitarea ca organizațiile sindicale să nu poată desfășura activități cu caracter politic. O altă noutate interesantă e că și șomerii au dreptul să adere sau să rămână membri de sindicat, dar și lucrătorii independenți.
Totodată, noua lege aduce și un regim sancționatoriu mai dur decât actuala reglementare.
În fine, angajatorii vor avea dreptul să fie afiliați la mai multe patronate, iar afilierea va fi posibilă și pentru angajatori PFA.