avocatnet.ro 
Referindu-se la proiectul de OUG analizat joi în primă lectură în ședința de Guvern, ministrul muncii, Raluca Turcan, a afirmat că prin acesta se va elimina o muncă în plus pentru firmele cu mai puțin de nouă angajați (obligații birocratice care ar viza circa 445.000 de microîntreprinderi care au mai puțin de nouă angajați). Practic, spune ministrul, toate hârtiile acestea (fișe de post, regulemente interne și evidențele orelor de muncă) pot fi asumate verbal sau, cel mult, „printr-un act scris și asumat, de mână” (proiectul de OUG poate fi consultat aici).
Într-un comentariu făcut astăzi pe seama acestui proiect de ordonanță și declarațiilor ministrului, expertul în legislația Corneliu Bențe a subliniat numeroasele probleme pe care scoaterea acestor documente le-ar avea pentru firme și angajați deopotrivă.
În una dintre sublinieri, expertul a amintit de o directivă europeană din 2019, încă netranspusă în legislația noastră (dar obligatoriu de transpus), care nu ar permite întocmai renunțarea la fișa postului. E vorba, mai exact, de Directiva (UE) 2019/1152 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în UE, care trebuie transpusă până în august 2022 și în România - acolo unde ar trebui să se concentreze efortul celor de la minister, respectiv acela de a o transpune, nu în alte direcții. „Această directivă o să modifice Codul muncii substanțial. O să fie modificat integral articolul 17 din cod și multe alte articole”, a afirmat expertul în legislația muncii, referindu-se la articolul din cod care prevede informarea cu privire la clauzele din contractul de muncă.
Într-adevăr, directiva din 2019 vine cu o listă mai lungă și mai complexă de informații pe care angajatorul e dator să le furnizeze firmei decât ce prevede acum Codul muncii. Expertul trimite la câteva exemple din directivă pentru a arăta de ce eliminarea fișei postului ar face dificilă respectarea directivei: angajatorul va trebui să-l informeze pe salariat cu privire la denumirea, gradul, felul muncii sau categoria activității profesionale pentru care este angajat va trebui să-i ofere o scurtă caracterizare sau descriere a muncii, iar dacă dacă modelul de organizare a muncii lucrătorului este în totalitate sau în cea mai mare parte imprevizibil, angajatorul informează lucrătorul cu privire la perioada minimă de înștiințare prealabilă la care are dreptul lucrătorul înainte de începerea unei sarcini de serviciu și, după caz, termenul limită de anulare a sarcinii. Directiva prevede ideea de minimă previzibilitate a muncii, unde scrie că lucrătorul este informat de angajatorul său în privința unei sarcini de serviciu cu respectarea unei perioade rezonabile de înștiințare prealabilă.
„Această directivă spune așa: dacă nu te informez înainte cu un timp rezonabil - transparență înseamnă să știi dinainte, precum și predictibilitate - angajatul are dreptul să refuze (sarcinile de lucru - n.red.)”, subliniază expertul, arătând că a lăsa lucrurile doar la nivel verbal între angajat și angajator e insuficient în acest context, cu atât mai mult în contextul directivei.
Aceeași directivă impune un cadru mult mai detaliat și actualmente necuprins de legislația internă referitoare la anularea sarcinilor de muncă. „Este imposibil de eliminat fișa postului”, conchide expertul. Însă lista motivelor pentru care eliminarea acestei fișe chiar și pentru firmele cu puțini angajați nu se termină aici. Acesta subliniază că vor deveni mult mai greu de făcut dacă nu imposibile concedierile pentru motive ce țin de persoana angajatului, evaluările profesionale și cercetările disciplinare.
Posobescu