În cursul anului 2024, cele mai interesante decizii din sfera fiscală au venit din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Majoritatea sunt legate de TVA, dar avem și unele pe alte subiecte. Iată esența:
1. Necesitatea sau oportunitatea unei achiziții e irelevantă la deducerea TVA (speță din România). CJUE s-a pronunțat cu privire la faptul că, atâta timp cât serviciile sunt achiziționate în scopul operațiunilor taxabile ale persoanei impozabile, nu poate fi refuzat dreptul de deducere a TVA pe motiv că serviciile au fost furnizate simultan altor societăți din grup sau că achiziția acestora nu este oportună.
2. La contestarea impunerii TVA, decizia autorităților fiscale poate fi anulată, în anumite condiții, dacă s-a încălcat dreptul la apărare al contribuabilului (speță din România). Decizia emisă de autoritățile fiscale în etapa de contestare administrativă a unei impuneri de TVA poate fi anulată în situația în care contribuabilului i s-a încălcat dreptul la apărare. Totuși, anularea deciziei poate să intervină numai dacă, în lipsa încălcării respective, rezultatul procedurii putea fi altul.
3. Încă două decizii din seria legată de sediile fixe (spețe din România).
Una dintre deciziile CJUE a clarificat că nu avem un sediu fix doar în baza faptului că două societăți aparțin aceluiași grup sau doar în baza faptului că între ele există un contract de prestări servicii.
A doua decizie cuprinde un „pachet” de trei clarificări.
4. Deducerea TVA nu poate fi refuzată unei firme străine din cauza lipsei unei evidențe contabile separate pentru activitățile din România (speță din România). Prin această decizie, CJUE pune din nou accent pe faptul că regimul deducerilor urmărește să degreveze în întregime întreprinzătorul de sarcina TVA-ului datorat sau achitat în cadrul tuturor activităților sale economice. Astfel, organele fiscale trebuie să aibă în vedere faptul că principiul fundamental al neutralității TVA‑ului impune ca deducerea acestuia să fie acordată dacă cerințele de fond sunt îndeplinite, chiar dacă anumite cerințe de formă au fost omise de persoanele impozabile.
5. Nerezidenților trebuie să li se permită furnizarea de informații suplimentare la contestarea respingerii rambursării de TVA (speță din Ungaria). Decizia aduce clarificări cu privire la procedura de rambursare a TVA-ului către persoanele impozabile care nu sunt stabilite în statul membru de rambursare, dar sunt stabilite în alt stat membru al UE, și, totodată, cu privire la posibilitatea de a prezenta informații suplimentare în căile de atac.
6. O livrare a unui teren pe care se află doar fundații de construcții e o livrare a unui teren construibil (speță din Danemarca). Curtea a analizat dacă livrarea de terenuri pe care se află doar fundații de construcții, care au destinația de locuință, reprezintă o livrare de „teren construibil”, operațiune supusă TVA, sau o livrare a unei „părți de construcții noi”, operațiune ce poate fi scutită de TVA. În esență, s-a stabilit că o operațiune de livrare a unui teren pe care se află, la data acestei livrări, exclusiv fundații de construcții cu destinația de locuință constituie o livrare a unui „teren construibil”.
7. Înființarea unei firme pentru a menține regimul de scutire de TVA este o practică abuzivă (speță din Croația). Această decizie este relevantă și pentru contribuabilii români, întrucât atrage atenția asupra faptului că tranzacțiile desfășurate nu trebuie să urmărească obținerea unor avantaje fiscale care ar contraveni prevederilor legale. Cu alte cuvinte, nu orice avantaj fiscal obținut este considerat că provine dintr-o practică abuzivă. Spre exemplu, faptul că întreprinderile mici beneficiază de regimul de scutire de TVA este un avantaj fiscal în concordanță cu obiectivele Directivei de TVA, însă crearea unei scheme prin care aceleași persoane, pentru aceeași activitate, înființează și desființează companii, cu scopul de a evita depășirea plafonului de înregistrare în scop de TVA, este un abuz.
8. Angajatorul e responsabil pentru o fraudă de TVA a salariaților doar dacă nu-și dovedește buna-credință (speță din Polonia). În cazul în care salariații emit facturi false, aceștia sunt cei care trebuie să achite TVA-ul aferent operațiunilor fictive, în măsura în care angajatorul demonstrează că a fost de bună-credință. În speța în care s-a pronunțat CJUE era vorba de un salariat care emitea facturi false în numele angajatorului său. Facturile erau vândute unor terți, iar aceștia le foloseau ulterior pentru a deduce TVA-ul pentru operațiunile fictive.
9. Aplicarea facilităților fiscale din domeniul construcțiilor exclusiv angajaților care lucrează pe teritoriul României nu contravine dreptului UE (speță din România). Facilitățile fiscale din domeniul construcțiilor (taxe salariale reduse) se puteau aplica numai salariaților care activează pe teritoriul României. O companie românească ce a fost sancționată în urma controlului fiscal pentru aplicarea facilităților și angajaților detașați în alte state membre ale UE a contestat sancțiunea, pe motiv că reglementarea fiscală de la noi ar fi contravenit dreptului UE. Speța a ajuns în fața CJUE, care a spus că reglementarea fiscală de la noi nu contravenea, de principiu, dreptului UE - atâta timp cât era justificată de motive imperative de interes general și respecta principiul proporționalității. Reamintim că aceste facilități nu mai există de la 1 ianuarie 2025.
10. Penalitățile de întârziere din Codul de procedură fiscală pot fi aplicate concomitent cu dobânzile de întârziere din Codul vamal al UE (speță din România). În speța în care s-a pronunțat CJUE era vorba de o firmă care a importat în România biciclete. Declarativ, Thailanda era țara de origine a bunurilor, dar autoritățile fiscale au găsit, în urma unui control, că era vorba, de fapt, de China. Prin urmare, firmei în cauză i s-a aplicat o taxă antidumping (în baza unui regulament european special) de peste 360.000 euro. În plus, firma a fost obligată la plata unor accesorii - dobânzi de întârziere (peste 38.000 euro), aplicate în baza Codului vamal al UE, și penalități de întârziere (peste 33.000 euro), aplicate în baza Codului național de procedură fiscală.
Notă: Deciziile interesante din sfera fiscală (naționale sau europene) pot fi urmărite în secțiunea noastră specială de aici.