Marți, 4 martie, are loc evenimentul: Politica privind prevenirea hărțuirii la locul de muncă - De la concept la implementare practică. Participă →
Legea mirosurilor, intrată în vigoare în vara lui 2020, dar încă neaplicată este doar unul dintre exemplele multiple de legi adoptate în Parlamentul României și rămase la nivel de măsuri scriptice. Probabil din cauza adoptării sale pe un alt fundal politic decât cel actual, legea a fost la propriu lăsată în pace din decembrie 2020 până acum, ultima măsură în sensul aplicării sale fiind punerea în dezbatere la Ministerul Mediului a unei metodologii de aplicare și a unui plan de gestionare necesar operatorilor economici. Cum Ministerul Mediului a deschis zilele trecute discuția despre calitatea aerului în România, ne-am gândit că e cazul să ne amintim și de această lege uitată în sertar. Citește articolul
Autoritățile administrației publice locale vor avea noi obligații în gestionarea deșeurilor, potrivit unui act normativ oficializat recent. Pe lângă implementarea unui sistem de colectare separată a bio-deșeurilor, autoritățile publice vor trebui să introducă, până în 2025, colectarea separată a deșeurilor textile și a celor periculoase. De asemenea, utilizatorii care nu vor separa corect deșeurile vor putea fi penalizați cu plata unui tarif de două până la trei ori mai mare, în unele cazuri, față de tariful normal al taxei de salubrizare. Citește articolul
Desfășurarea unei activități aducătoare de venituri presupune o autorizare, iar asta e valabilă și pentru PFA-urile sau firmele care obțin venituri din subînchirierea unor spații. Citește articolul
Contractele încheiate între toți operatorii implicați în procesul de gestionare a obligațiilor de mediu vor trebui adaptate la noile schimbări aduse recent de OUG 125/2022 cadrului legislativ ce guvernează Fondul de Mediu - OUG 196/2005. Citește articolul
În fiecare săptămână au loc mai multe evenimente ce vizează firmele și persoanele fizice. Astfel, indiferent de perioada anului, săptămânal există obligații legale pe care le au de îndeplinit contribuabilii sau schimbări legislative ce afectează activitatea acestora. De aceea, îți prezentăm cele mai importante evenimente anunțate ale săptămânii care începe astăzi. Citește articolul
Sistemul de garanţie-returnare destinat ambalajelor primare nereutilizabile, prin care comercianții ar trebui să rețină o garanție de 50 de bani pentru fiecare produs ambalat și pe care să o returneze apoi clienților ar trebui să funcționeze de la 1 octombrie pentru că așa scrie în lege. În realitate, termenul este extrem de nerealist în raport cu pașii concret făcuți de autorități și legiuitor până acum, de când a fost el asumat. Un element central al SGR este chiar desemnarea unui administrator al sistemului, însă numirea acestuia a fost oficializată abia în ultimele zile ale lui august. Estimarea unui reprezentant al administratorului SGR cu privire la operaționalizarea îndatoririlor care-i revin este de 18 luni. Citește articolul
Luna octombrie 2022 vine cu câteva oportunități de a accesa fonduri nerambursabile de la stat, dar și cu un termen trimestrial pentru declararea și plata impozitelor pe afaceri. Să nu uităm, însă, nici de măsurile care mai mult ca sigur vor fi amânate de autorități. Citește articolul
Reducerea fenomenului insolvenței companiilor constituie o preocupare la nivelul tuturor statelor, în special în condițiile crizelor economice, când numărul companiilor aflate în dificultate crește. Odată cu transpunerea în legislația națională a Directivei UE nr. 1.023/2019, prin Legea nr. 216/2022 a fost modificată Legea nr. 85/2014, cadrele de restructurare preventivă fiind reconfigurate cu scopul asigurării unor pârghii mai eficiente de salvare a companiilor ce înregistrează dificultăți financiare, pentru a-și putea restructura afacerile și a evita insolvența. În acest context, procedura concordatului preventiv a fost ajustată, facilitând obținerea de către societățile aflate în dificultate a aprobării planului de restructurare de către creditori. Citește articolul
Azi este Ziua internațională de conștientizare asupra risipei alimentare, ocazie cu care reamintim că și în România există o lege care prevede măsuri recomandate pentru diminuarea risipei alimentare. Deși o bună parte din risipă, arată statisticile, provine din gospodării, sunt actori economici responsabili de un procent semnificativ din risipa alimentară. Un studiu recent, de pildă, arată că 73% dintre restaurantele din țara noastră se confruntă cu risipa alimentară. Bine de știut că legea română prevede câteva facilități fiscale pentru cei care iau măsuri în sensul reducerii acestui fenomen. Citește articolul
O propunere legislativă înregistrată în iunie ce prevede că atâta timp cât datele pot fi luate din alte surse administrative, Institutul Național de Statistică (INS) să nu mai poată să le ceară firmelor statisticile obișnuite a fost respinsă marți de senatori. Situația actuală a furnizării de date către INS, unde firmele și persoanele fizice sunt puse sub riscul unor amenzi mari pentru nefurnizarea datelor, e dezavantajoasă îndeosebi pentru că birocrația atârnă la fel de greu și pentru firmele mici, și pentru cele mai mari. Citește articolul