De doua ori am pierdut conexiunea la internet in timp ce eram apropape gata cu un raspuns....
Iertare, daca repet ce au mai spus altii..dar nu mai am rabdare s-a iau de la capat cu cititul.
Pt. lulyan 85.
Nu-ti face probleme. E foarte bine ca notarul tau l-a numit contract DE INTRETINERE (slava Domnului ca unii chiar s-au desteptat).
Contractul de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere nu este dacat o STRUTO-CAMILA inventata de unii notari mai destepti decat altii (din aceia la care, daca nimeresti, ajungi invitabil si la avocat, mai devreme sau mai tarziu).
Daca ai un contract de intretinere valabil incheiat si daca iti respecti obligatiiile din contract (o ingrijesti pe mama si lucrul acesta este cunoscut, apreciat, si poate fi dovedit la o adica cu diversse persoane ca martori) atunci nu vei avea nici o problema. Nu inseamna ca este ABSOLUT la adapost ,pentru ca orice nebun poate sa ceara orice in instanta dar am mai spus-o si o repet: Nu-i destul totdeauna a cere spre a obtine. Nu au nici o incidenta in situatia ta lucrurile spuse cu privire la rezerva...etc., tocmai pentru faptul ca este un contract de INTRETINERE si nu un contract de vanzare-cumparare gen struto-camila.
Pt toti cei care vor sa citeasca:
Intotdeauna in cayul unui litigiu in care avem de-a face cu o astfel de struto-camila, trebuie sa determinam ce fel de conntract este: E o VANZARE ( - contract numit in legislatia civila, caruia i se aplica regulile speciale) sau este un contract de INTRETINERE (- contract nenumit, caruia i se aplica regulile generale din teoria obligatiilor.) La judecator nu merge cu combinatii struto-camilesti intre aceste reguli. (asa cum e prin capul unor notari).
Cum se determina. Simplut, cam asa: Daca am un bun evaluat in contract la 100.000 din care 40.000 cu titlu de pret si 60.000 sub forma de intretinere (mai mult de jumatate), atunci am dea face cu un contract de intretinere. Daca e invers, 60000 pret cu 40000 intretinere, atunci e un contract de vanzare-cumparare.
Contractul de intretinere poate fi desfiintat (reziliat/rezolvit - si aici e o alta discutie interesanta, dar pt. altadata) pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor contractuale.
Salvez asta pentru a nu ramane iar fara net si daca e cazul revin..
As vrea sa sustin o alta idee: daca e intretinere, e contract de intretinere.
Pentru cei care nu sunt juristi si care sunt interesati de acest topic mentionez ca opinia anterioara este perfect valida. Astfel, in conformitate cu literatura de specialitate, contractul va fi de v-c sau de intret in raport de valoarea fiecarei prestatii.
Personal, nu gasesc aceste opinii insa satisfacatoare, pentru ca:
1. am 60 000 pret in bani si 40 000 pret in prestatii intretinere; conform doctrinei, va fi contract de vanzare-cumparare... cu o problema: RAMANE UN CONTRACT ALEATORIU!!!
2. cine stabileste (acolo unde nu e precizat in contract) valoarea totala a bunului? Am in vedere faptul ca o expertiza in cauza poate schimba acordul de vointa initial dat de parti (daca face 100 000 imobilul, dar partile nu stiau si aveau in gand o valoare de cam 70 000, si in contract e mentionat doar pretul vanzarii, 40 000? Ar fi fost contract de vanzare conform vointei lor initiale si devine de intretinere dupa o evaluare oficiala a bunului).
3. ce facem daca spune contractul nostru: valoarea apartamentului este convenita de parti la 100 000, dintre care 50 000 vor fi platiti ca pret de cumparator si 50 000 vor reprezenta capital pentru intretinerea pe care acesta urmeaza sa o acorde vanzatorului. Ce contract este?
Daca este clar precizata in contract cota care se cumpara si cota care ramane capital, atunci literatura de specialitate, indiferent de raportul dintre ele, spune ca sunt 2 contracte (unul de v-c si unul de intret) pe aceeasi hartie. De acord.
Cu privire la notari, sa nu uitam ca legea ii vede ca functionari care pot incheia, oficial, acte cu o anumita forta juridica. Astfel, nu am auzit pe numeni sa spuna: Ti-ai luat notar? Ca vin si eu cu al meu.
Notarul nu trebuie, prin natura meseriei sale, sa sustina interesele uneia sau alteia dintre parti, fapt care, in lipsa unui/unor avocati, duce la litigii cu privire la actele incheiate la notariate. Indiferent de calitatea actului incheiat de notar.
Partile insa trebuie sa inteleaga faptul ca numai avocatul ii sustine interesele, numai acesta poate fi platit ca sa-i faca un contract bun, o tranzactie buna etc. Nu este astfel vina notarului, este vina unei necunoasteri generalizate.
Legea, de altfel, acorda reduceri din onorariul notarului pentru cei care au actele intocmite de un avocat. Este pe de parte o incurajare pentru a apela la serviciile unor profesionisti, iar pe de alta parte nu se platesc servicii similare de doua ori. Aceste lucruri nu prea sunt stiute.
Astept pareri la ideea enuntata la inceputul mesajului.