Buna dimineata,
urmaresc de mult timp comentariile de pe forum iar acum indraznesc sa ma adresez si eu cu o problema care se
pare ca nu se vrea rezolvata...
In luna octombrie 2004, din motive personale am decis sa divortez de sotie.In luna ianuarie 2005 Judecatoria hotaraste incredintarea minorului(la acea data in varsta de 1 an si 6 luni) catre mama spre crestere si educare.
Nefiind de acord cu hotararea judecatoreasca(cerusem eu copilul spre crestere si ingrijire) am decis sa fac recurs la Tribunal.Dupa lungi amanari datorate necunoasterii domiciliului fostei sotii(initial locuise 2-3 luni la mama ei dupa care a disparut pur si simplu cu fiul nostru) si citarii acesteia intr-un final printr-un ziar de circulatie nationala, Tibunalul hotaraste in luna martie 2006 sa-mi incredinteze copilul spre crestere si educare.
Hotararea este redactata (din cauza volumului de munca foarte mare) abia in luna iunie 2006 in termenul legal de 30 de zile fiind atacata cu apel de catre fosta sotie.
Dupa alte cateva amanari , in luna martie 2007 Curtea de apel incredinteaza minorul spre crestere si educare fostei sotii , definitiv si irevocabil.
In perioada ianuarie 2005-noiembrie 2006 am fost pus in imposibilitate de a mentine relatii personale cu copilul meu deoarece fosta sotie nu era de gasit iar mama dansei refuza categoric sa-mi dea in vreun fel relatii despre copil ori unde s-ar afla acesta.(sau poate nici ea nu stia...)
In procesul de divort nu am cerut drept de vizita copil deoarece mi se parea a fi un nonsens fiindca in cererea de divort am cerut si dreptul de a primi copilul spre crestere si ingrijire.
Abia in luna noiembrie 2006 in urma medierilor facute de Autoritatea tutelara am reusit sa-mi vad copilul la sediul Primariei.Pana in luna iunie a anului trecutmi-a fost permis regulat sa-mi vizitez fiul la domiciliul inchiriat de fosta sotie , dupa care dintr-o data fosta sotie dispare din nou.
In perioada august 2007-ianuarie 2008 am cerut sprijinul Politiei , Autoritatii tutelare , Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului pentru a intra din nou in contact cu fiul meu dar raspunsurile au fost similare: nu pot interveni,trebuie sa deschid un proces pentru drept vizita copil.
In luna februarie 2008 am deschis o astfel de actiune la Judecatoria din raza de domiciliu a fostei sotii.
In 26 februarie 2008 , la primul termen s-a amanat pentru neprezentare parata, s-a ordonat ancheta sociala.
La termenul urmator din 1 aprilie 2008 au amanat di nou din cauza neprezentarii paratei si lipsei raportului Autoritatii tutelare din raza de domiciliu a paratei. Am depus la dosar doua documente, de la Politie si Autoritatea tutelara care mentionau ca s-au deplasat la domiciliul ultim cunoscut unde locuieste mama fostei sotii si ca li s-ar fi comunicat precum ca ea nu cunoaste actualul domiciliu al fiicei dar ca mentine legatura telefonic iar ca fiica ei ar fi transmis ca nu doreste sa se afle unde locuieste in prezent.
La termenul din 6 mai 2008 judecatorul a amanat ca de obicei cauza(din motive!?!). Mi-a recomandat insa "parinteste" sa-mi angajez un avocat deoarece citez : "este un caz mai complicat si ar fi mai bine sa-mi angajez un avocat sa ma lumineze".
Va intreb pe dumneavoastra pe aceasta cale este intradevar un caz atat de complicat faptul ca un tata isi cere un drept natural , acela de a ramane in contact cu copilul lui ?
De ce un tata are dreptul sa-si vada copilul abia dupa ce o instanta judecatoreasca hotaraste acest lucru? pe de alta parte stiu ca am obligatia de a veghea la buna crestere si educare a lui !
De cate amanari credeti ca mai pot avea parte pana se va judeca aceasta cauza ?
Va rog din suflet parinti si fosti copii "luminati" drumul unui tata catre copilul lui...
Revin cu ideea ca e stupid sa dovedesc ca mama nu ma lasa sa vad copilul, adica eu ma duc la tribunal doar din plictiseala, sa fac show, n-am ce face cu timpul liber? Am angajat si eu avocat pentru chestiuni neprevazute. Am un martor pe femeia cu care traiesc si care a stat 3 weekenduri cu mine si copilul, apoi a fost la o intilnire in public cu ex-sotia si copilul unde au iesit scintei , deci are ce povesti. Stie de nenumaratele tentative si rugaminti de a lua copilul. Al doilea martor este o fosta bona a copilului care poate povesti cum i se interzicea sa vorbeasca copilului despre mine sau sa ma lase sa-l vad in abseenta mamei. Nu stiu de ce nu este relevanta prezenta parintillor mei care pot spune de cind n-au vazut copilul, cum se simte copilul in prezenta mea si a lor, cum vorbeste pirita despre ei... Asta a spus-o judecatoarea! Adica cine stie mai bine situtia minorului decit cei apropiati lui? Nici nu se pune problema ca minorul sa nu vrea sa ma vada, pentru ca la 5 ani nu-l intreaba nimeni, daca l-ar intreba l-as cistiga. Cum poate pirita aduce martori din care unul nici nu il cunosc, nici nu a vazut vreodata cum este minorul in prezenta mea iar altul nu m-a vazut de vreo 2 ani? Ei pot declara orice bazaconie... N-am inteles de ce trebuie 2 termene, adica nu amindoi martorii ai fiecarei parti sint audiati la acelasi termen. Astfel trec aproape 6 luni de cind nu am putut avea relatii normale cu copilul meu. odonanta prezidentiala e un alt proces sau se poate cere in acelasi proces?
Domnule, mai bine va angajati un avocat si pentru vhestiunile prevazute, ca e prevazut clar ca nu stiti exact cu ce se mananca procesele...
Trebuie sa dovediti tot ceea ce suetineti in cerere, altfel e ca si cum n-ati fi sustinut.
Nu ajunge ca eu sa spun ca sunt nedreptatit, trebuie sa si dovedesc. ASta ca mama nu va lasa sa-l vedeti, e usor, teoretic trebuie sa dovedeasca mama contrariul, anume ca va lasa sa-l vedeti. Pentru ca e un fapt negativ.
Oricum, asta as lasa-o de amintit abia in note scrise.
Copilul ar fi putut fi audiat, au fost audiati copii de 5 ani. Inca o data, depinde de argumentare.
Eu nu discut daca e sau nu stupid sa dovediti ca mama nu va lasa sa vedeti copilul dar vedeti cu instanta va poate ,,arde'' pe ordonanta presedintiala.
Sfatul meu este sa va angajati avocat intrucat puteti avea surprize neplacute.
Asta am si spus, ca am angajat un avocat mai ales ca din partea piritei au transpirat unele indicii despre oribilitatile pe care urmeaza sa le sustina.
La ce va refereiti cind spuneti ca instanta ma poate "arde", adica nu-mi pot vedea copilul in timpul procesului ? Nu e destul ca nici macar nu mai pot vorbi la telefon cu el, darmai sa-l mai vad ? Cum cade in ochii judecatoarei faptul ca mi se interzice orice contact cu minorul, adica nu stiu unde este el in momentul de fata? Ce sa spuna pirita, poate ca a stat copilul la domiciliul meu 2 luni si nu l-am vazut bine??? Ce ma deranjeaza la sistemul judiciar romanesc e ca poti spune orice bazaconie sustinuta de martori mincinosi si conteaza impresia artistica. Eu pe adevar cistig oricind, insa poate nu in orice loc...
In sensul ca instanta va poate respinge ordonanta presedintiala.La asta ma refeream cu ,,arsul".
E adevarat ca merg greu aceste procese daca ne raportam la timp.Si cu martorii situatia e aiurea dar asta e.