avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 868 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Dreptul familiei sau probleme ... drept vizita minor, mentinere relatii personale cu ...
Discuție deschisă în Dreptul familiei sau probleme juridice de familie

drept vizita minor, mentinere relatii personale cu copilul

Buna dimineata,
urmaresc de mult timp comentariile de pe forum iar acum indraznesc sa ma adresez si eu cu o problema care se
pare ca nu se vrea rezolvata...
In luna octombrie 2004, din motive personale am decis sa divortez de sotie.In luna ianuarie 2005 Judecatoria hotaraste incredintarea minorului(la acea data in varsta de 1 an si 6 luni) catre mama spre crestere si educare.
Nefiind de acord cu hotararea judecatoreasca(cerusem eu copilul spre crestere si ingrijire) am decis sa fac recurs la Tribunal.Dupa lungi amanari datorate necunoasterii domiciliului fostei sotii(initial locuise 2-3 luni la mama ei dupa care a disparut pur si simplu cu fiul nostru) si citarii acesteia intr-un final printr-un ziar de circulatie nationala, Tibunalul hotaraste in luna martie 2006 sa-mi incredinteze copilul spre crestere si educare.
Hotararea este redactata (din cauza volumului de munca foarte mare) abia in luna iunie 2006 in termenul legal de 30 de zile fiind atacata cu apel de catre fosta sotie.
Dupa alte cateva amanari , in luna martie 2007 Curtea de apel incredinteaza minorul spre crestere si educare fostei sotii , definitiv si irevocabil.
In perioada ianuarie 2005-noiembrie 2006 am fost pus in imposibilitate de a mentine relatii personale cu copilul meu deoarece fosta sotie nu era de gasit iar mama dansei refuza categoric sa-mi dea in vreun fel relatii despre copil ori unde s-ar afla acesta.(sau poate nici ea nu stia...)
In procesul de divort nu am cerut drept de vizita copil deoarece mi se parea a fi un nonsens fiindca in cererea de divort am cerut si dreptul de a primi copilul spre crestere si ingrijire.
Abia in luna noiembrie 2006 in urma medierilor facute de Autoritatea tutelara am reusit sa-mi vad copilul la sediul Primariei.Pana in luna iunie a anului trecutmi-a fost permis regulat sa-mi vizitez fiul la domiciliul inchiriat de fosta sotie , dupa care dintr-o data fosta sotie dispare din nou.
In perioada august 2007-ianuarie 2008 am cerut sprijinul Politiei , Autoritatii tutelare , Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului pentru a intra din nou in contact cu fiul meu dar raspunsurile au fost similare: nu pot interveni,trebuie sa deschid un proces pentru drept vizita copil.
In luna februarie 2008 am deschis o astfel de actiune la Judecatoria din raza de domiciliu a fostei sotii.
In 26 februarie 2008 , la primul termen s-a amanat pentru neprezentare parata, s-a ordonat ancheta sociala.
La termenul urmator din 1 aprilie 2008 au amanat di nou din cauza neprezentarii paratei si lipsei raportului Autoritatii tutelare din raza de domiciliu a paratei. Am depus la dosar doua documente, de la Politie si Autoritatea tutelara care mentionau ca s-au deplasat la domiciliul ultim cunoscut unde locuieste mama fostei sotii si ca li s-ar fi comunicat precum ca ea nu cunoaste actualul domiciliu al fiicei dar ca mentine legatura telefonic iar ca fiica ei ar fi transmis ca nu doreste sa se afle unde locuieste in prezent.
La termenul din 6 mai 2008 judecatorul a amanat ca de obicei cauza(din motive!?!). Mi-a recomandat insa "parinteste" sa-mi angajez un avocat deoarece citez : "este un caz mai complicat si ar fi mai bine sa-mi angajez un avocat sa ma lumineze".
Va intreb pe dumneavoastra pe aceasta cale este intradevar un caz atat de complicat faptul ca un tata isi cere un drept natural , acela de a ramane in contact cu copilul lui ?
De ce un tata are dreptul sa-si vada copilul abia dupa ce o instanta judecatoreasca hotaraste acest lucru? pe de alta parte stiu ca am obligatia de a veghea la buna crestere si educare a lui !
De cate amanari credeti ca mai pot avea parte pana se va judeca aceasta cauza ?
Va rog din suflet parinti si fosti copii "luminati" drumul unui tata catre copilul lui...
Cel mai recent răspuns: lbanias , utilizator 14:38, 20 Ianuarie 2010
ASta e una dintre greseli, presupunerea ca, daca am pierdut primul proces, mai fac unul... si-nca unul...
Asta nu e un ;procedeu normal si nici nu se=untg sanse reale ca la urmatorul sa castigati cev a in plus. Daca e copilul in pericol, sigur, e ok sa faceti un alt dosar... daca se schimba ceva in conditiile lui de fapt, ok... altfel, si daca vrea cu dv., sansele exista, insa nu sunt reale, ci doar teoretice.
NU e normal sa se plimbe copolul imtre mama si tata, asta e un lucvru ce trebuie inteles la sistem. Daca a ramas la un parinte, sistemul il va proteja acolo.
Orice sistem pentru a functiona are nevoie de legitati, principii si reguli. Autoturismul dumneavoastra este un sistem guvernat de legile fizicii, pricipiile termodinamicii si mecanicii etc. Justitia este si ea un sistem guvernat de legitati, rincipii si reguli. Sigur ele nu sunt atat de riguroase ca cele ale fizicii dar sunt indispensabile deoare sistemul ni se adreseaza tuturor si ca atare are nevoie de reguli. Exista deci o justificare pentru aceste asa zise "tertipuri".

Dumneavoastra odata ce veti incepe sa intelegeti sistemul inclusiv cu deficientele lui va veti mari sansele de reusita deoarece nu veti mai pluti in necunoscut. Veti putea orienta munca avocatului dumneavoastra intr-o directie corecta pentru ca acea raspundere va apartine. In general avocatul promoveaza in instanta ceea ce doreste clientul sau fie ca e gresit fie ca nu. Nu-i cereti sa faca mai mult pentru ca e posibil sa intre in conflict de interese.
trist, dar adevarat...
Nu consider ca este neaparat necesar pentru un justitiabil sa inteleaga Sistemul juridic (judecatoresc).
Deja deviem rau de la subiect. De ce intotdeauna Cineva sau Ceva (Sistemul, Guvernul, Legea...) trebuie sa fie de vina pentru nefericirile noastre? Nu e nimeni vinovat, nu exista Vina, in sens absolut...Iar sistemul asta si legile, indiferent cum sunt ele, trebuiesc in primul rand respectate si acceptate de toata lumea (iarasi o dam in butade...)
Postura de victima este foarte comoda... "Why Me?????"
Eu zic ca Viata, asa cum este ea, este perfecta si fiecaruia ii ofera exact ce are nevoie, chiar daca pe moment nu-si da seama si nu stie sa aprecieze si sa binecuvanteze toate situatiile cu care ne intalnim pentru ca din tot ceea ce ni se intampla avem cate o Lectie de invatat. E alegerea noastra daca vrem sa invatam si sa ne insusim lectia respectiva.
Probabil va intrebati "unde am gresit?", mergand pe rationamentul "Sufar pentru ca am gresit undeva... oi fi pedepsit", insa, dupa parerea mea, nu exista Greseala in sens aboslut, sau Bine in sens absolut. Asa a fost sa fie... Nu ne-am inteles, ne-am despartit... nu poti controla chiar totul in viata...
Un copil trebuie sa creasca in Iubire si Intelegere si nu cred ca ura reciproca dintre parinti il ajuta cu ceva, pentru ca un copil nu trebuie sa fie pus in situatia "sa aleaga" intre parinti. El ii iubeste deopotriva pe amandoi si mi se pare o cruzime sa ii ceri asa ceva unui copil: sa aleaga intre Mama si Tata. Chiar daca va implini 10 ani, sa speram ca nu il veti pune intr-o astfel de ipostaza...
Lasati-l sa stea cu mama lui si sa acceptati sa va intalniti conform programului stabilit de instanta, chiar daca suna aiurea si va ganditi ca "e copilul Meu si ar trebui sa-l vad cand vreau eu!". de fapt, copilul asta e o persoana cu suflet, unic si irepetabil care nu este proprietatea personala a nimanui. Incercati sa nu va puneti copilul sa-si judece parintii, incercati sa nu-i mai barfiti mama si asta ar fi valabil si pentru ea, pentru ca sunt convinsa ca incrancenarea si ura sunt reciproce... Copilul va veni singur la dumneavoastra... atunci cand va trebui...
@avTodincaVeronica
Sunt perfect de acord cu dumneavoastra mai putin prima afirmatie pentru care va dau dreptate partial. Condutia ceduta de lege justitiabilului poate fi negativa (de a se abtine in a face ceva) sau pozitiva (o obligatie de a da, a face ceva). De asemenea valorificarea unui drept presupune in general o conduita pozitiva. Pentru cazurile in care este necesara atitudinea negativa sigur nu este nevoie ca justitiabilul sa cunoasca sistemul juridic, insa in cazurile necesitatii atitudinii pozitive acesta e bine sa fie in cunostinta de cauza si sa cunoasca intr-o masura rezonabila sistemul juridic. Nu poti obtine valorificarea unui drept daca nu ai macar cunostinte de baza privitor la functionarea sistemului juridic. Avocatul nu poate sa suplineasca aceasta lipsa de cunostinte deoarece conduita apartine exclusiv celui implicat iar conduita produce efecte juridice de cele mai multe ori inainte ca acesta sa fi apelat la sprijinul avocatului. In plus cine nu intelege de ce trebuie sa aiba o anumita conduita s-ar punea sa nu fie de acord sa o adopte si ca atare sa-si faca rau singur in pofida recomandarilor obtinute.

Alte discuții în legătură

Cum pot sa obtin incredintarea copilului petre liviu petre liviu sunt divortat de un an de zile copilul an varsta de 5 ani a fost ancredintat mamei care acum trei zile a parasit tara anpreuna cu copilul si concubinul ei an ... (vezi toată discuția)
Renuntare la pensia alimentara? 2 vasilache-florinache vasilache-florinache Multumesc tuturor celor care mi-au dat solutii la problema mea anterioara. Daca cei doi copii mi-au fost incredintati mie (tatal) in urma divortului, iar fiica ... (vezi toată discuția)
De ce, noi tatii, nu avem dreptul sa ne crestem copii? cristian.dumitru cristian.dumitru Recent, printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, custodia fetitei in varsta de 4 ani i s-a acordat mamei. Aceasta locuieste din septembrie 2005 in ... (vezi toată discuția)