Problema impreviziunii in noul Cod civil

eumarian a scris:

Dupa parerea mea, tot citatul respectiv este un non-sens pentru ca riscul nu este niciodata comun intr-un contract bilateral (chiar asumand ca imprumutul catre consumator este), pentru ca banca sa-l preia. Cand va dau lei contra prune, eu imi asum riscul ca daca valoarea prunelor scade excesiv, pierd iar dvs riscul ca daca valoarea lor creste, pierdeti. Nu am cum sa-mi asum ca parte contractanta ambele riscuri, asta ar insemna sa fac contract cu mine insumi si benevolat fata de dvs, ceea ce nu doresc :D

nu stiu cat non-sens este in citatul repectiv, pentru ca o opinie similara, aproape identica cu "Banca este un profesionist al riscului, element ce ii defineste activitatea, iar riscul se regaseste in orice face banca, pe cand consumatorul isi asuma un risc contractual, ocazional, un risc ce nu tine de profesia sa si care este limitat la obligatiile sale contractuale... Daca banca transfera unui simplu consumator ..., toate variatiile pietei financiare internationale, atunci ce risc financiar isi mai asuma banca? Sa nu omitem faptul ca banca, in genere, este actorul principal al pietelor financiare si nu un simplu cetatean sau un necomerciant" ( [ link extern ] )...

... gasim si in danemarca, de exemplu...

... si chiar o aplicare a acestei "opinii" intr-un caz real, in relatia banca- companie comerciant (negustor de marfuri) ("The Danish Company should basically not be the part to the contract bearing the risk of the financial market in Asia evolving in a different direction as supposed when formation of the contract took place, as the Danish company does not have the information of the risk.
... In my opinion the Danish Supreme Court passes the right verdict, since the bank as the “professional” clearly had the opportunity to take this matter into consideration, before the stipulation of the loan agreement took place."- Unexpected circumstances in Danish law) (www.unexpected-circumstances.org/Danish National Report.doc)


eumarian a scris:

Oricum, daca obligati bancile sa suporte mai multe "riscuri" ale rau-platnicilor, acestea se vor vedea in dobanzile pe care bun-platnicii va trebui sa le suporte.

asta si daca ar fi legal (dar nu e), si s-ar intampla asa ceva (dar se cam intampla) ar fi ca in povestea aia a tiganul buridan care a vrut sa-si invete magarul (bun -platnic:rolleyes:) sa nu mai manance si i-a tot redus ratia de fan... (i-a marit "rata":O )
... rezultatul a fost ca intr-adevar, magarul a invatat sa nu mai manance, necazul fiind doar ca atunci cand a invatat sa nu mai manance, magarul a murit...:))

:rofl:
Modul in care cititi art. 1271 (3) lit c), e o enormitate, la fel ca supraindatorarea, pesoizarea, codul comercial american si acum contractul de export intre o banca si exportator
:O.

Faptul ca din RESTUL intelegerii ("si nici...") nu se deduce rezonabil ca semnatarul si-a asumat un risc nu invalideaza clauza EXPLICITA prin care CHIAR si-l asuma.

Textul este foarte clar...

Art. 1.271. -
(3) Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile numai daca:
..
c) debitorul nu si-a asumat riscul schimbrii imprejurarilor și nici nu putea fi in mod rezonabil considerat ca si-ar fi asumat acest risc;

Asadar, chiar daca nu l-a asumat explicit (ceea ce nu e cazul aici), nu il poate invoca nici daca se poate considera rezonabil ca si l-ar fi asumat.

"SI"-ul ala de la mijlocul frazei pe care il scrieti bold si subliniat ca sa se vada bine e o conditie dubla impusa celui care vrea sa invoce art. 1271. Nu este o conditie impusa celui care vrea sa se apere de invocarea art. 1271. Imparatul asta e cam gol si va face de rusine pentru ca orice alta citire sfideaza limba romana.

Nota bene, cum am scris mai sus, consider ca art. 1271 se poate aplica in caz de dezechilibru valutar grav, doar ca o clauza de risc valutar nu ar fi nelegala.

In fine, m-am cam plictisit de stilul asta de discutie, in care repetati de 5 ori argumentele lui Gh Piperea in actiunile pe care le-a pierdut, fara a-mi raspunde la argumentul ca cel care va imprumuta in CHF oricum suporta un risc, anume acela ca CHF ar scadea (cei care au imprumutat rada ucrainiene stau azi foarte bine). Prin urmare, a zice ca doar o parte contractanta poate suporta riscuri este hilar. Menirea impreviziunii este echilibrul prestatiilor contractuale, nu delegarea ad hoc a riscurilor catre cei care ne par noua ca le pot suporta.

Legat de considerarea bancii ca "profesionist al riscului", este adevarat ca banca joaca un rol de echilibru financiar, dar aceasta pentru ca intermediaza banii intre creditati si deponenti. Prin urmare, eu am depus CHF la banca in 2008 si primesc dobanda de 3%, plus valoarea lor dubla in lei. Este evident ca reversul medaliei sta in faptul ca dvs care v-ati imprumutat in CHF va achitati creditul la dobanda de 4-5%. Prin urmare, banca este un profesionist al riscului in sensul in care joaca ambele riscuri dar in directii contrare. Ar fi imposibil sa va reduca dvs rata permitandu-mi mie returnarea depozitului, atat timp cat din depozitul meu (si al altor deponenti, romani sau straini) vin banii pt creditul dvs. Vreti sa va spun prin urmare ca e un non-sens ce scrie Gh Piperea? Am spus-o deja!

:closedtopic:

:offtopic:
@eumarian
Total de acord cu argumentele pe care le-ati postat aici.
=D> :bow:

Hmm, nu doar ca opinia curtii din Danemarca NU privea un consumator, ci in respectiva speta citata de @gigelin, banca solicitase aplicarea doctrinei asumptiilor (un echivalent danez al fortei majore) si instanta a respins-o.

Thus it was not possible on behalf of the bank to invoke the doctrine of assumptions.
(astfel nu a fost posibil ca banca sa invoce doctrina asumptiilor).

Altfel spus, instanta daneza a considerat ca o parte si-a asumat niste riscuri si cealalta nu si le-a asumat, ceea ce dupa cum precizeaza si art. 1271 (3) c) NCC face imposibila modificarea intelegerii. In urma acestui n-ulea exemplu de citare neserioasa, va recomand sa nu va bazati pe vreun citat al lui @gigelin .

De altfel nici nu exista impreviziune propriu-zis sub legea daneza, vezi paginile 1-3 din document. Linkul (pe care gigelin nu binevoieste sa-l indice) este acesta: [ link extern ]

eumarian a scris:

:rofl:
Modul in care cititi art. 1271 (3) lit c), e o enormitate, la fel ca supraindatorarea, pesoizarea, codul comercial american si acum contractul de export intre o banca si exportator
:O.

:rolleyes::slap:

eumarian a scris:

In fine, m-am cam plictisit de stilul asta de discutie, in care repetati de 5 ori argumentele lui Gh Piperea in actiunile pe care le-a pierdut, fara a-mi raspunde la argumentul ca cel care va imprumuta in CHF oricum suporta un risc, anume acela ca CHF ar scadea (cei care au imprumutat rada ucrainiene stau azi foarte bine). Prin urmare, a zice ca doar o parte contractanta poate suporta riscuri este hilar. Menirea impreviziunii este echilibrul prestatiilor contractuale, nu delegarea ad hoc a riscurilor catre cei care ne par noua ca le pot suporta.

... iar exceptii? ("rada ucrainiene":rolleyes:)... nerelevant!
... si oricum, imprumutatorul, are si el dreptul sa invoce noile circumstante si sa ceara unui judecator reajustarea contractului...
... da' nici nu se mai oboseste pentru un consumator, ca-i e mai usor sa mai inventeze niste "speze" si "comisoane" si sa i le puna in carca... tot aia e!

eumarian a scris:

Legat de considerarea bancii ca "profesionist al riscului", este adevarat ca banca joaca un rol de echilibru financiar, dar aceasta pentru ca intermediaza banii intre creditati si deponenti. Prin urmare, eu am depus CHF la banca in 2008 si primesc dobanda de 3%, plus valoarea lor dubla in lei. Este evident ca reversul medaliei sta in faptul ca dvs care v-ati imprumutat in CHF va achitati creditul la dobanda de 4-5%. Prin urmare, banca este un profesionist al riscului in sensul in care joaca ambele riscuri dar in directii contrare. Ar fi imposibil sa va reduca dvs rata permitandu-mi mie returnarea depozitului, atat timp cat din depozitul meu (si al altor deponenti, romani sau straini) vin banii pt creditul dvs. Vreti sa va spun prin urmare ca e un non-sens ce scrie Gh Piperea? Am spus-o deja!

... asta cu "deponentii" e depasita de ani de zile... majoritatea banilor dati cu imprumut romanilor sunt veniti de afara...
dati exemple de posesori de depozite in euro si nu stiu ce obligatii are banca catre ei... si d-aia ar fi imposibil sa se reduca rata...

... iar exceptii!... nerelevant!

... si pana la urma daca s-ar reduce obligatiile catre deponenti (aia care sunt, putini), ce-ar fi?... ca e imbogatire injusta, in paguba imprumutatilor, fara dubii!

... mai important ca toate e ca imprumutatul "in valuta" (chipurile, dar asta e alt aspect, ca n-a luat nimeni valuta "in mana", e numai si numai un reper) poate cere reajustarea ratelor in moneda nationala, daca "devalorizarea" monedei nationale fata de "reper", a devenit "nerezonabila":))

"A asks for renegotiation and adjustment of the contract.
If A’s income is in the foreign currency set out in the loan agreement, the intense devaluation of the domestic (national) currency does not impact the relationship of the parties.

However, if A’s income is in the national currency, it is clear that the performance under the loan agreement will cause difficulties for A. In this case the above written shall apply."("A asks for renegotiation and adjustment of the contract.)- Raport Ungaria- www.unexpected-circumstances.org

eumarian a scris:

In opinia mea, executarea contractului de credit se poate face prin doua metode: plata ratelor sau rambursarea anticipata a intregii sume. E adevarat ca daca intri in somaj nu mai poti plati rata, dar ramane la fel de posibila in exemplul dat de u.b.i.k. returnarea sumei (prin vanzarea proprietatii sau alte mijloace).

20. La articolul 38, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
"(1^1) Rambursarea creditelor se poate face in doua moduri: prin rate egale (anuitati) sau prin rate descrescatoare. Consumatorul are dreptul sa aleaga modalitatea prin care doreste sa ramburseze creditul." -Legea 288/2010 pentru aprobarea OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Lege nr. 288/2010

... alte metode decat ratele ("rambursare anticipata", "vanzarea proprietatii") sunt "metode specifice":)) executarilor silite... nu asta a fost tema.