Problema impreviziunii in noul Cod civil

grandanat a scris:

As dori sa fac totusi o observatie la problema expusa de u.b.i.k.. Scaderea venituriloe de la 2000 la 1200 in nici un caz nu se poate cataloga ca eveniment neprevazut, caz de forta majora, etc De fapt in problema clasica a consumatorului de credite, nici o scadere nu insta in aceasta categorie, nici pierderea locului de munca si nici devalorizarea monedei(acest caz poate fi oarecum discutabil).

In situatia descrisa de ubik cazurile ce ar putea fi catalogate drept evenimente neprevazute sunt chiar evenimentele ce nu pot fi prevazute, cum spune motamo si sintagma. Spre exemplu, consumatorul are un accident si ramane paralizat pe viata. Si chiar si acest exemplu e incadrat fortat, pentru ca in politele de asigurare sunt prinse si astfel de evenimente, deci de regula sunt luate in calcul ("prevazute")

Personal nu vad nici un eveniment in oricare din situatiile consumatorilor de credit, care sa poata fi interpretat ca eveniment imprevizibil si deci sa se aplice principiul impreviziunii.

eumarian :bow:

@grandanat - Harta nu este teritoriul.
1. Forta majora ori cazul fortuit sunt cauze ce impiedica executarea obligatiei. Impreviziunea actioneaza insa in cu totul alta zona. Pentru a intelege, haideti sa vedem impreuna definitiile din art. 1173 din noul Cod civ. (sunt la fel cu definitiile vechi).

Art. 1.173. -
(1) Este comutativ contractul în care, la momentul încheierii sale, existența drepturilor și obligațiilor părților este certă, iar întinderea acestora este determinată sau determinabilă
(2) Este aleatoriu contractul care, prin natura lui sau prin voința părților, oferă cel puțin uneia dintre părți șansa unui câștig și o expune totodată la riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor și incert.

2. Dar daca, dupa ce inchei un contract comutativ cu executare succesiva, apare un eveniment care transforma obligatia ce initial era certa si clar determinata intr-o obligatie a carei intindere, devenita brusc uriasa, ma expune unei pierderi considerabile?
Cu alte cuvinte, este in interesul societatii ca oricare contract cu executare succesiva sa fie privit ca potential aleatoriu? Sau, dimpotriva, cat timp vointa partilor s-a manifestat in vederea incheierii unui contract in care obligatiile au o intindere determinata aceste obligatii sa ramana la fel in situatia in care abstractiunea inscrisa in contract ca prestatie (harta) s-a indepartat atat de mult de ceea ce au voit sa dea/sa primeasca partile (teritoriul) incat e nevoie de o corectura.
3. De fapt, teoria impreviziunii la asta slujeste: Sa readuca prestatiile partilor la dimensiunile dorite de parti atunci cand au incheiat contractul.
Se poate abuza de aceasta institutie? Desigur! Mordechai citeaza afirmatia unuia din cei mai mari ganditori (Mordechai are o memorie groaznica dar il admira profund pe Mahatma) despre democratie scriindu-va urmatoarele:

There is no human institution but has its dangers. The greater the institution the greater the chances of abuse. Democracy is a great institution and therefore it is liable to be greatly abused. The remedy, therefore, is not avoidance of democracy but reduction of possibility of abuse to a minimum.
Young India, 7.5.1931

eumarian a scris:

Daca mai nou si BNR are rol de interpret al legii... nici nu merita sa comentam.

nu, mai vechi e ca bnr e "banca bancilor", "taticu'" celor care dau bani cu imprumut (legal) in romania... si "stabileste si coordoneaza politica monetara si de credit a unei economii"...

In opinia mea, executarea contractului de credit se poate face prin doua metode: plata ratelor sau rambursarea anticipata a intregii sume. E adevarat ca daca intri in somaj nu mai poti plati rata, dar ramane la fel de posibila in exemplul dat de u.b.i.k. returnarea sumei (prin vanzarea proprietatii sau alte mijloace).

in conditiile in care creditele "de consum", "cu buletinul si adeverinta de venit", SUNT pana in 20.000 RON si reprezinta 40% din creditele acordate populatiei (sursa bnr), e de-a dreptul cinic, primitiv, si desigur ilegal sa se procedeze (de bunavoie, sau fortat) la "vanzarea proprietatii", adica a casei...

Exista bineinteles situatia in care creditatul a cumparat o casa care a scazut in valoare, cum cineva investeste in lalele in ideea ca se va imbogati cand pretul lalelelor s-ar tripla (exemplu ipotetic). Ce facem in aceasta situatie? Simplu, conform contractelor curente, bancile dau spre imprumut bani, nu case, deci trebuie sa restitui bunul primit (recte banii).

... conform legii, banca trebuia (era obligata) sa-si constituie garantii pentru astfel de credite...
... ca "pretul lalelelor s-ar tripla" a "gandit" si (in primul rand) banca...
... ca n-a fost (nu e) asa e problema, in primul rand, a celui care a dat bani cu imprumut... pentru ca el isi recupereaza imprumutul (banii), ca ultima solutie, din garantia care si-a constituit-o...

De altfel, nu am auzit de vreo tara normala in care principalul (suma imprumutata fara dobanzi) sa poata fi micsorata de instanta intr-un contract de creditare, tocmai pentru ca e vorba de un imprumut. Exista exceptii in caz de hiperinflatie / faliment personal al creditatului, dar in Romania nu avem niciuna dintre ele.

... in romania nu e hiperinflatie... avem in schimb "superdevalorizare" leu/franc elvetian ...
cum e in cazul acestor imprumutati? (in franci elvetieni, aprox. 25% din creditele populatiei)...

se aplica, sau nu impreviziunea?

... si-ati mai auzit de o tara normala in care in care sa se loveasca o data cu 25% la suta din salarii (in sistemul bugetar), iar a doua oara, sa se "eficientizeze":)) sistemul (bugetar, ca si ala particular, ca reactie de adaptare) prin "puneri pe liber" in masa?

... aici se aplica, sau nu impreviziunea?

... si pana la urma, daca in romania nu avem "faliment personal al creditatului", nu inseamna ca nu exista...
exista peste tot in lume... in lumea normala, desigur.

Adaugire.

De altfel eu as considera ca este "vadit injust" ca un creditor (care si el poate fi sarac sau saracit de criza) sa nu-si primeasca banii inapoi, atunci cand valoarea lor este aceeasi ca la momentul cand i-a imprumutat (nu e cazul hiperinflatiei / hiperdeflatiei). In concluzie, daca valoarea reala a banilor nu s-a modificat, nu vad cum sa se aplice impreviziunea la contractele de creditare.

creditor "sarac", caruia sa-i purtam de grija, nu poate fi decat exceptie... iar un astfel de creditor, "sarac", nu da bani cu dobanda...
si oricum, daca exista, e in afara sistemului...

... aici e vorba de banci.

albertokurtyan a scris:

Traduci prost, gigelin.

impracticability or imposibility theory sunt echivalente in Romania cu situatia cazului fortuit.

Nu au nimic a face cu teoria impreviziunii.

Cazul fortuit există în SUA în materia contractelor sub forma doctrinei comerciale a impracticabilităţii sau imposibilităţii (două diferenţieri doctrinare inexistente la noi).

Cazul fortuit a existat dintotdeauna în România, dar această extindere nepermisă a excepţiilor de neexecutare prin teorii iluzorii ale impreviziunii sunt semne sinistre ale unui viitor incert.

Dacă prin teoria impreviziunii te referi la cazul fortuit sau forţa majoră, atunci sunt absolut de acord.
Aplicarea acestor cazuri este limitată, strictă, clară, greu de abuzat.

Dar dacă încercaţi să îndepărtaţi obligaţia de diligenţă şi prudenţă a unui bun pater familias la încheierea convenţiilor, atunci deschideţi cutia pandorei la toate relele juridice posibile.

Totul devine relativ. Totul devine negociabil cu judecătorul.
NU.

Cu toate acestea, atat cazul fortuit, cat si forta majora au legatura in esenta cea mai adanca a reglementarilor ce le privesc cu consimtamantul, ca o conditie esentiala a validitatii unui contract, respectiv cu acea parte a consimtamantului care se refera la atitudinea psiho-intelectuala a incheierii actului juridic aplicata reprezentarii/perceptiei corecte si cat mai complete a situatiei de fapt din momentul incheierii contractului, ca acord de vointe (intentia de a naste, modifica ori stinge un raport juridic etc.). Ori aceasta reprezentare se naste si se refera majoritar la conditiile si parametrii masurabili si evaluabili din momentul nasterii respectivului acord de vointe. Este adevarat ca exista forta majora si cazul fortuit, dar acestea sunt, in marea lor majoritate, aproape stabilite deja de lege si jurisprudenta, iar noua teorie a impreviziunii nu face decat sa acorde o mai mare libertate judecatorilor in evaluarea, interpretarea, analiza si luarea in considerare a acelor parametri evaluabili, majoritar economico-sociali, iar nu naturali, dar tocmai prin natura stabilitatii sociale si tocmai ca efect al acestei stabilitati (juridice si sociale deja invocate), imposibil a fi considerati atat de versatili in momentul incheierii contractului, incat insasi incheierea contractului nu ar mai fi avut loc daca ei ar fi existat. (dar cu respectarea stricta a conditiilor din alin. (3) al aceluiasi art.1271 din noul Cod civil).
Modesta mea parere, de aceasta data in acord cu u.b.i.k.,, este in concluzie, aceea ca introducerea impreviziunii in noul cod civil este un lucru bun, care ofera o mai mare suplete actului de judecata si asa destul de rigid procedural, iar nu posibilitatea judecatorului de a modifica legea, ci posibilitatea acestuia de a o aplica mai adecvat conditiilor concrete, dar suficient de mobile incat sa necesite o astfel de aplicare.:bow:

Buna ziua,

M-ar interesa aplicabilitatea impreviziunii in contractele incheiate in urma unei proceduri de atribuire a unui contract de achizitie publica, in speta pentru art. 122 lit i ( lucrari suplimentare).

suzanna a scris:

Buna ziua,

M-ar interesa aplicabilitatea impreviziunii in contractele incheiate in urma unei proceduri de atribuire a unui contract de achizitie publica, in speta pentru art. 122 lit i ( lucrari suplimentare).

Prima data cand am citit mesajul mi-a venit sa scriu: "@ Suzana va rog sa ma contactati in data de 14-08-2021 cand voi avea un raspuns clar la intrebarea dumneavoastra."
Lasand gluma la o parte, trebuie sa stiti ca daca intra noul cod in vigoare si daca nu va fi modificat printr-o serie de OUG-uri si daca articolele privind impreviziunea vor ramane neschimbate atunci pentru contractele incheiate DUPA intrarea in vigoare a noului cod civil (vezi legea de punere in aplicare), indiferent daca una din parti este o autoritate publica sau un cioban analfabet, daltonist, oligofren si cu tzundra plina de pureci, teoria impreviziunii se va aplica pentru orice fel de contracte deoarece noul cod nu face distinctie or, ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus.
Parerea mea