Problema impreviziunii in noul Cod civil

u.b.i.k. a scris:
Problema trebuie altfel pusa. X are un venit de 2000 u.m. (unitati monetare) si din cauza incompatibilitatilor functiei pe care o ocupa este singurul sau venit. Face un imprumut la o institutie de credit pentru a cumpara un imobil garantat cu ipoteca cu o rata de 500 u.m./luna. Peste catva timp venitul sau scade la 1200 de u.m. din cauze independente de vointa lui. Rata la institutia de credit si restul cheltuielilor de intretinere ii inghit absolut tot venitul, fara sa-i mai ramana aproape nimic pentru imbracaminte, carti, internet, etc (e intelectual iar cartile si internetul nu sunt un lux ci o necesitate profesionala).
Rata de 500 u.m. /luna a devenit excesiv de oneroasa din cauza a ceea ce la economisti poarta denumirea de "risc de sistem".
Intrebarile mele :
a) Daca la data cand a fost imprumutat nicio banca nu i-ar fi acordat un credit cu o rata de peste 25% din venit, nu e oare firesc sa se mentina acest procent cat timp scaderea venitului nu a fost cauzata de culpa lui X ci de sistem? Ca banca sa nu suferea lierderi perioada de creditare poate fi prelungita si se poate insera o clauza ca daca in viitor X va avea venituri mai mari de 2000 u.m. rata sa fie mentinuta la acelasi procent din venit.
b) De ce ar trebui sa suporte numai X pierderile suferite din cauza riscului de sistem?




solutii la astfel de probleme gasim deja in europa. iar una dintre ele esteee... impreviziunea!

X din problema a ajuns la cea ce in europa se numeste "supraindatorare": "gradul de indatorare a unei persoane sau a unei familii depaseste in mod manifest si/sau pe termen lung capacitatea de plata"- definitie din Recomandarea CM/Rec(2007)8 a Comitetului de Ministri al Consililui Europei din 20 iunie 2007; sau, alta definitie: "incapacitatea de plata a angajamentelor din contractele de credit si a celorlalte datorii curente"- Grupul de specialisti ai Consililui European pentru Solutii Juridice la Probleme de Indatorare...
... sau, intr-o incercare de armonizare a definitiei la nivel european (studiu pentru Comisia Europeana in 2008): "o gospodarie (household) e supraindatorata daca dupa deducerea chltuielilor de subzistenta nu poate acoperi datoriile scadente"...


X din problema s-a "supraindatorat" din cauze independente de vointa lui (i-a taiat guvernu' salariul cu 25%, sa zicem, iar rata la banca a ajuns 99,99%:O in salariu... dupa care a fost si "dat afara", iar rata bancara a ajuns 194.270%:stunned: din "veniturile" care la mai "are")...

asta in europa se numeste supraindatorare pasiva: "circumstante economice survenite subsecvent incheierii contractului (socuri individuale financiare/ sociale, socuri macroeconomice, etc)"...


... printre solutii (multeee), sub principul prevalentei adaptarii creditului fata de incetarea contractului si al imperativului european "protectia demnitatii debitorului si asigurarea standardelor minime de viata, indiferent de nivelul debitelor restante", gasim si o solutie juridica clasica: IMPREVIZIUNEA!!! :happy:

... sau, "supraindatorarea pasiva", in europa, se foloseste ca aparare impotriva actiunilor bancilor pentru restituirea creditelor, sub conceptul de "forta majora sociala"...
B-)

solutii la astfel de probleme gasim deja in europa. iar una dintre ele esteee... impreviziunea!

Nu aveti vreo tara europeana, doar ati copiat (fara sa indicati sursa) de aici [ link extern ]

In ordine:
- Documentul din care plagiati contine la concluzii observatia ca "supraindatorarea" este un concept vag si ca insolventa particularilor este juridic problematica. Prin urmare, faceti o copiere tendentioasa, supraindatorarea nici nu este un concept raspandit, nici nu are efectele "europene" pe care i le dati.
- Documentul din care copiati contine fragmentul dvs sub titlul "sistem eficient si echilibrat de executare a creditorilor". Nu avanseaza ideea ca s-au modificat ratele sau a fost scazuta obligatia sau altceva de acest gen. Pur si simplu trece in revista abordarile posibile, fara a da "solutii" cum le numiti dvs.
- Conceptul de supraindatorare nu se confunda cu insolventa! Persoana fara venituri poate avea o bogatie considerabila anterior dobandita si apoi sa se joace pe piata. Un exemplu cu Alinuta si Gigel. Alinuta imprumuta in lei echivalentul a 50.000 de euro. Gigel imprumuta echivalentul a 25.000 de euro in CHF si echivalentul a 25.000 in rada ucrainiene. Cand vine criza, Alinuta plateste aproximativ la fel. Lui Gigel i se dubleaza rata la CHF (ca CHF e moneda de siguranta si lumea alearga la ea), dar i se sfert-uieste rata in rada (fiind o moneda periferica, in criza scade). Gigel aplica teoria lui @gigelin si este scutit de rata de CHF, ramanand cu mai putin de 10.000 de euro de returnat . Prin urmare, in situatie similara, Gigel este rasplatit ca a fost mai iresponsabil decat Alinuta.

eumarian a scris:

... doar ati copiat (fara sa indicati sursa) ...
...
- Documentul din care plagiati ... faceti o copiere tendentioasa...
...
- Documentul din care copiati ...

:slap:
luati link-u'
[ link extern ]

si calmati-va... pentru ca nu astea sunt "argumente" sa negati 2 lucruri esentiale:

1. "supraindatorare pasiva": "circumstante economice survenite subsecvent incheierii contractului (socuri individuale financiare/ sociale, socuri macroeconomice, etc)"...

... gasim ceva similar in articolul 1271 din noul cod civil?... parca suna cunoscut...

2. printre solutiiile juridice la supraindatorarea consumatorilor gasim enumerata si impreviziunea.
... impreviziunea, asa cum se poate deduce, si cum stim, nu se poate aplica decat la "indatoratii pasiv"- ajunsi asa independent de vointa lor...
... sau, astfel de indatorare (pasiva) e un argument valid ca aparare impotriva actiunilor bancilor pentru restituirea creditelor, sub conceptul de "forta majora sociala"... deci tot in zona impreviziunii suntem...

Nu avanseaza ideea ca s-au modificat ratele sau a fost scazuta obligatia sau altceva de acest gen. Pur si simplu trece in revista abordarile posibile, fara a da "solutii" cum le numiti dvs.

... daca abordarea "supraindatoratilor pasiv" se face prin impreviziune, sau "forta majora sociala", solutia judecatorului n-o fi marirea ratelor, sau a obligatiei, sau declararea scadentei creditului anticipat...
nu pot sa cred...

Persoana fara venituri poate avea o bogatie considerabila anterior dobandita si apoi sa se joace pe piata.

aici expuneti exemple cu persoane cu "averi considerabile" si cu speculatori...
nu cred ca e relevant, pentru ca sunt exceptii...

Nu, din documentul copiat nu rezulta ca notiunea de supraindatorare activa / pasiva ar fi consacrata juridic in vreo tara. Aveti un singur exemplu de micsorare a ratelor pe baza impreviziunii? Nu!

In al doilea rand, art. 1271 se va aplica tuturor celor care incheie vreun contract dupa intrarea in vigoare, indiferent ca sunt speculanti, consumatori, banci, saraci samd, legea nu distinge.

Din motivele expuse mai sus, excluzand cazurile de instabilitate monetara, prestatiile din cadrul unui contract de credit nu vor fi dezechilibrate de instanta. Parerea mea.

eumarian a scris:

Aveti un singur exemplu de micsorare a ratelor pe baza impreviziunii? Nu!

pai ce exemple sa mai cautam, cand avem o aplicare a principiului impreviziunii in contractele de credit, cu micsorarea ratelor, chiar sub nasul nostru:

OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori:

Art. 38, alin. 3 "Rata dobânzii aplicabilă în cazul creditelor restante nu poate depăşi cu mai mult de două puncte procentuale rata dobânzii aplicată atunci când creditul nu înregistrează restanţă, în cazul în care consumatorul sau soţul/soţia acestuia se afla în una dintre următoarele situaţii: şomaj, reducere drastică a salariului, deces. Prin reducerea drastică a salariului se înţelege o reducere de cel puţin 15% din valoarea acestuia. Această dobândă va fi percepută până la încetarea evenimentului care a generat reducerea veniturilor, dar nu mai mult de 12 luni. În caz de deces, perioada nu poate fi mai mică de 6 luni."

... ce sa insemne asta? ... in cazurile despre care tot vorbim (somaj, reducerea drastica a salariului) legiuitorul (de data asta) miscoreaza rata!
... adica, sa zicem, daca rata totala in restanta este 100 lei principal, plus 50 lei dobanda, plus 50 lei penalizari, adica 200 lei total, legiutorul ce face?...
reduce rata totala la 100 lei principal, plus dobanda totala (propriu-zisa, plus penalitati- si presupunem ca imprumutatorul e un domn, ca si asa a castigat/castiga destul din dobanda propriu-zisa, si renunta si la alea doua puncte procentuale) de 50 lei...
adica, rata totala de plata in cazurile mentionate e 150 lei, nu 200 lei, daca nu s-ar aplica art. 38...
e micsorata rata?

... si nu putem sa nu observam ce inseamna, in lege, "reducere drastica a salariului": mai mult de 15% din valoarea acestuia... deci daca "cel putin 15%" e considerat deja "drastic", 25% la suta cat s-a aplicat la bugetari, ce-ar inseamna?...

In al doilea rand, art. 1271 se va aplica tuturor celor care incheie vreun contract dupa intrarea in vigoare, indiferent ca sunt speculanti, consumatori, banci, saraci samd, legea nu distinge.

... asta, ca nu se aplica (s-a decis in ultimul moment, oare de ce?!) si contractelor in derulare, s-a remarcat deja, de pe la inceput...
... cum contracte de credit pentru populatie nu se mai fac, si nu se vor mai face ani de zile, art. 1271, pentru astfel de contracte, e numai asa, de decor...

Din motivele expuse mai sus, excluzand cazurile de instabilitate monetara, prestatiile din cadrul unui contract de credit nu vor fi dezechilibrate de instanta. Parerea mea.

... incercare de echilibrare a contractului, (si) pentru alte motive decat instabilitatea monetara, gasim deja, in oug 50/2010...
... e vorba de principiu.