Patrick_ a scris:
rnReferitor la prescripție, depinde dacă a existat vreo cauză de suspendare sau înrerupere în termenul legal de prescripție de 3 ani. rnAdică dacă în cei 6 ani care au trecut de la încheierea antecontractului au existat acte sau fapte care pot fi considerate cauze de suspendare sau întrerupere a prescripției.rnrnDe exemplu dacă promitentul cumpărător are posesia imobilului, prescripția se consideră întreruptă indiferent de termenul care a trecut de la încheierea antecontractului.rn
Stiu ca era posibil sa fi existat cauze de suspendare sau interupere a prescriptiei, dar m-am gandit, pe de o parte, ca ar fi sanse mici ca intr-un interval asa mare de timp sa existe asemenea cauze care sa impiedice scurgerea prescriptiei, iar pe de alta parte am observat ca nu a pus nimeni in discutie aceasta prescriptie, in conditiile in care il avantajeaza intr-o mare masura pe initiatorul topicului.
In situatia in care promitentul cumparator (din cate am inteles eu din prezentarea spetei) nu a fost posesorul imobilului promis, atunci actualul mostenitor are aproape toate sansele sa fie eliberat de obligatia de a vinde.
AVLIL a scris:
rn Unele instante, pe codul vechi, mai spuneau ca obligatia asumata de decedat e una personala si nu se transmite mostenitorilor universali; azi, e un pic mai dicil.
Cat despre nulitate, promisiunea de vanzare o puteam face si eu, chiar daca nu eram proprietar pe nicio bucatica de teren; e o promisiune, nu e necesar sa fii proprietar pentru asta si lipsa caracterului de proprietar al promitentului nu aduce nicio nulitate nicaieri. E o chestiune de tehnica juridica sa delimitam dreptul de proprietate de dreptul de creanta nascut din aceasta promisiune.
rn
Fiind nascuta obligatia de a vinde pe vechiul cod civil, inseamna ca se va aplica legea in vigoare la data nasterii promisiunii, si instantele sa mentina practica de a considera ca obligatia bunicului de a vinde a fost una personala si s-a stins la momentul decesului.
Am inteles despre lipsa nulitatii relativ la promisiunea asumata, si chiar neonorata...raman celelalte "sanse/asi din maneca" (adica drepturi legitime) mentionate mai sus de care mostenitorul poate sa uzeze.
Inteleg ca in cazul promisiunii facute si neonorate, promitentul vanzator poate fi obligat totusi la daune, daca nu poate fi obligat sa aduca/vanda bunul in natura??!