Consiliere parinti la DGASPC

D-na Martonze, nu stiu unde ati citit dumneavoastra ca un tata si-a trantit sotia pe caldaram in fata copilului pentru ca eu una nu am citit pe nicaieri asa ceva. Clar suntem pe site-uri diferite.
Eu una am fost insa si am vazut un tata care merge de ani de zile la programul de vizita, plateste 1500 lei pensie alimentara lunar fara o zi intarziere si nu-si vede copilul ca nu are chef fosta, ca de fapt si-ar dori sa se impace cu el. Intr-o sambata dimineata am servit ca martor tatalui respectiv. Telefoanele mamei si ale fetei lui erau inchise, l-am rugat sa sune in prezenta mea. La cateva minute eu stand mai departe pe strada am vazut fosta sotie care iese in balcon, se uita la usa sa vada cine suna ( e bloc vechi) si rade doamna ca si cum i-ar fi vazut pe Stan si Bran. Nu cred tot ce se scrie doamna Martonze, dar cred ceea ce vad cu ochii mei. Si am vazut doamna mult


Generalizarile nu fac bine nimanui. Sunt de acord ca sunt si tati care se comporta asa deplorabil dar din ce am vazut eu,sunt foarte multi care nu sunt lasati sa fie tati.

Nu stiu de unde ati tras concluzia ca in familia noastra razboiul se intretine cu fosta sotie. exceptand o mediere la Protectia Copilului din anul 2011 sotul meu legal nu a mai intreprins nimic. Nu a facut fostei reclamatii, nu a executat-o silit, nu s-a dus sa-i faca scandal in fata blocului, nu s-a apucat sa o vorbeasca de rau cu colegii ei de servici care culmea, au fost si colegii lui. Aveti idee ca partenera a lui cat de usor si facil mi-ar fi fost ca in mijlocul unui val de indignare sa-i sustin ideea de a o executa silit? de a cere penalitati, e a o tari prin tribunale? Foarte simplu. Si totusi nu am facut-o. Ba mai mult, pentru a dovedi bunavointa noastra cand mama a zis ca vrea ca fata sa se intalneasca cu tatal in prezenta ei am fost amandoi de acord. A fost vreo diferenta dupa ca mama a vazut ca fata ei si tatal au o relatie armonioasa???? nup, niciuna.
Nu sunt doamna mama fetitei si sunt prima care sustine asta. Am copilul meu pe care il iubesc ca pe ochii din cap,sentiment de care nu se apropie nimeni si nimic altceva. Nici nu doresc sa fiu mama altui copil pentru ca ar fi o ipocrizie, nu as iubi niciodata lafel un copil care nu e al meu. Dar da,cand e la noi in casa am grija de fata, cand vine la mine ii raspund, cand imi cere ajutorul il ofer.
Deci va rog, unde ar fi intretinerea scandalului?


Sau cum userul AgainstPAS a intrebat zilele trecute si nu i-a raspuns absolut nimeni, ce ar trebui sa faca un tata caruia i se inchide telefonul si nu ii este dat copilul la program? Ca daca se duce la scoala e hartuire, daca se duce la Protectia Copilului sau in instanta e un nenorocit care doar face reclamatii. Atunci ce-i ramane in conditiile in care nici la mediere fosta nu vinesi telefoanele sunt inchise?
As dori sa stiu si eu din partea unor mame care se confrunta cu reclamatii si plangeri si altele asemanatoare ce solutie ar avea ele pentru un tata aflat in situatia descrisa de mine. Cand fosta i-a spus ca nu o sa-si mai vada copilul decat daca va dori acesta cand va creste. Fara motiv, doar razbunare. Cum ati proceda?

Doamna,nimeni nu divorteaza de prea mult bine,dar asta doar cand e vorba de o femeie, pentru ca daca e vorba de un barbat atunci clar capata eticheta de nenorocit care si-a abandonat familia.
Daca va uitati aici pe forum daca un barbat se plange ca nu-si vede copilul si fosta ii reclama tot felul de lucruri marea majoritate ii raspund ca sigur are ea un motiv, ca sa o ia cu binisorul, sa nu grabeasca copilul, sa se duca cu sapca in mana,flori si sa astepte mila fostei.
Daca in schimb vine o femeie si povesteste ca fostul ii reclama tot felul de lucruri atunci e din prima un nenorocit care vrea doar sa se razbune si imediat se empatizeaza cu ea. Cate sunt doamnele care ii recomanda sa il ia pe fost cu binisorul, sa incerce o relatie civilizata si sa lase de la ea la inceput? Niciuna. Oare cat de corect e asta?

Nu contesta nimeni ca sunt tatici care intradevar isi doresc o relatie cu copilul lor, si ar face orice pentru asta, dar sunt si foarte multi care vad in copilul lor oportunitatea de a si bate joc de fosta sotie, de a o umili, de a o hartui pana aceasta poate ajunge sa cedeze nervos.
Exemplu concret :saptamana trecuta vineri, datorita unor imprejurari ma intalnesc eu si fetita cu tatal . Fetita incepe si plange ca vrea la tati, acesta ii spune ca merge la servici si ca nu poate sa o ia in ziua aceea dar vine a 2 zi. Duc munca de lamurire cu copilul,de fata cu el ca tati e ocupat, ca are treaba dar ca el o iubeste, si vine si o ia a 2 zi( singurul lucru pe care il face ii spune ca are treaba, o pupa si pleaca). Mentionez ca fata ia spus in fata ca el nu se tine de cuvant, ca ia mai promis ca o duce in parc si nu a dus-o. A 2 zi dupa multe telefoane date de mine la insistentele fetii, intr-un tarziu imi raspunde si imi spune sa pregatesc fata pentru strand . Inchide telefonul dupa care, revine si imi spune ca sa-i duc fata la strand ca el nu poate veni sa o ia. Cu toate ca aveam treaba, am facut-o si pe asta, dar i-am mentionat expres ca nu voi veni sa o si iau ca nu pot, ca am alte planuri. La ora 5 dupa amiaza ma suna sa vin sa iau fata, ca el nu mai poate sta, ca are treaba si ca nu o va aduce. Degeaba i-am explicat ca nu pot, a trebuit sa o fac si pe asta. La intalnirea cu el incepe si ma face in fata copilului in toate felurile posibile si imposibile, ma blesteama si pe mine si pe parintii mei, ca ori ma impac cu el ori el ne termina pe toti. Dupa care tine sa imi strige in fata strandului ca el i-a luat de mancare fetii pe strand o pulpa, doi mici si un suc, pentru care a luat chiar si bon fiscal sa demonstreze ca si el cheltuie cu copilul, nu doar eu, in ciuda faptului ca el , cum v-am mai spus nu plateste pensie alimentara.Si atunci va intreb eu, cei care spuneti ca trebuie sa existe o relatie intre copil si tata, oare asta este o relatie benefica? Sa iti faci copilul sa sufere,sa-i ameninti mama, sa ameninti ca rezolvi tu ca fata sa nu mai plece nicaieri cu bunicii, in cazul in care acestia iti plimba copilul la mare, la munte, fac sacrificii ca aceasta sa nu simta diferentele ,pentru ca tu nu vrei sau nu poti sa-i oferi asa ceva? Si nefacand-oi n programul tau de vizita pe care oricum nu il respecti, si ceri fata doar cand, si cum iti convine tie?

Doamna Anissia, pare ciudat dar e in interesul copilului pentru ca un copil care nu isi vede tatal sau oricare dintre parinti are tendinta la un moment dat sa atribuie niste insusiri fantastice acestuia si sa invinovateasca parintele de langa el pentru despartire.
Un comportament ca al sotului dumneavoastra este de blamat, mi se pare de o nesimtire si de o ticalosie dusa la extrem, insa in timp cea mica va judeca si singura asemena comportament si il va taxa ca atare. O va ajuta pe viitor sa recunoasca acest comportament si sa-l respinga.

Imi pare nespus de rau pentru situatia in care sunteti.
Desi poate parea ca sunt de partea tatilor in general, sunt de partea acelor tati care stiu sa fie oameni si preocupati de copil, nu de tipul celor mentionati de dumneavoastra si guest3333.

Intr-adevar, este greu sa gasesti o solutie in cazul doamnei anissia care in mod evident are un fost sot cu grave probleme de comportament. As propune sa incerce pe cat posibil sa implice eventual DGASPC sau alte persoane din familie in momentul in care tatal preia copilul. Astfel s-ar evita astfel de scene cu impact negativ asupra copilului. Ca sa nu mai zic ca mi se rupe sufletul de cea mica care plange si vrea la tatal ei. In mod evident doamna Anissia nu aveti nimic sa va reprosati.
Legat de guest, nu inteleg de ce a fost respins ordinul de protectie daca erau probe in acest sens. La fel nu puteti implica pe cineva din exterior? DGASPC, familia?

Mi se pare mie sau se incearca ˝absolutizarea˝ medierii prin DGASPC ca un panaceu universal al problemelor post-divort? Inca ma intreb ce inseamna aceasta mediere, dincolo de aspectul formal? Exista experiente pozitive in urma unor astfel de medieri?
Nu conteaza ca e vorba despre o mama sau un tata, aflat in situatii de mai sus, oricare dintre parinti ar fi, a constatat o imbunatatire sensibila a relatiei, in urma medierii? Pana la urma, aceasta este intrebarea: ne supunem unor proceduri cu finalitate practica sau fara? Fiindca, documentele care se emit sunt folosite de una dintre parti, de regula, ca sa atace (in continuare, chiar si dupa mediere) cealalta parte.