Inregistrare convorbire telefonica privata

Domnule When, adevar graiti!
Sigur ca am avocat si voi incerca sa obtinem plata in natura, desi am inteles ca nu se prea practica la noi, mai ales in instanta.
Eu am propus un program in instanta astfel incat preluarea si predarea fetitei sa se realizeze fie de la/la gradinita si doar intr-un singur caz de la domiciliul mamei. Tocmai pentru a evita orice contact direct cu fosta sotie astfel incat sa nu mai existe ocazii de sicane.

Cu DGASPC-ul va spuneam ca nu ma inteleg f bine din simplu motiv ca, la cerintele mamei, mi-au interzis si ei sa vin insotit de logodnica, ceea ce nu mi se pare corect (mai ales ca ei concret nu au niciun motiv sa faca asta pt ca nu au asistat la nicio discutie mai aprinsa intre mama si logodnica mea, care daca ma insoteste o face ca sa ma ajute si nici macar nu vorbeste cu mama copilului).

Dar, aveti dreptate, nu voi mai acorda atentie acestor sicane din partea mamei. Mai ales ca am citit recent pe forum de un caz de tatic care a pierdut autoritatea parinteasca in instanta pe motiv ca nu se intelegea cu mama copilului (ceea ce mi se pare absurd), chiar daca nu era din vina lui.

Da, ma ajuta aceste perspective asupra cazului meu, imi formez o parere diferita de ceea ce consideram eu.

Va multumesc!

Stimate Masha, aţi deschis topicul ca să cereţi părerea despre înregistrările private, telefonice, video. Aţi obţinut răspunsul-da, puteţi înregistra acolo unde Dvs. sunteţi parte a convorbirii, acţiunii.
În rest, eu mă identific cu fosta dvs. soţie: un divorţ cu minor, minorul armă de luptă pentru Dvs. (aşa văd eu) împotriva mamei copilului. Dvs. nu mai sunteţi dvs. înşine, ci sunteţi "noi": "avocatul nostru" :) Ieşiţi, vă rog, de sub influenţa cui sunteţi şi deveniţi iar "Eu", fiindcă dvs. sunteţi parte din acel copil şi , în aceeaşi măsura este şi mama copilului.
Când veţi avea copii cu noua parteneră, veţi hotărî VOI împreună pentru copilul comun.
Vă spun din proprie experienţă - copilul suferă când simte şi vede ce se petrece în jurul său.
Lăsaţi mama fetei să trăiască, trăiţi şi dvs. fericit, fericirea dvs. şi a mamei se va revărsa şi asupra copilului.
DGASPC-ul are dreptate, în cazul meu nu au vrut să discute cu părinţii mei, care practic oferă suportul material şi spiritual copilului meu zi de zi şi suplinesc, în măsura în care pot suplini, absenţa tatălui din viaţa copilului, au vrut să discute numai cu mama şi, când au posibilitatea, cu tata. Pentru că nici bunicii, nici noii parteneri nu au conceput acel copil, ci mama cu tata :).

oricat de bine suna in teorie sfaturile domnului When, in practica nu e chiar asa usor de realizat. Sa mergeti lunar la gradinita de exemplu si sa intrebati cu ce puteti ajuta, ce puteti aduce mi se pare cam aiurea pentru imaginea copilului la gradinita. O institutie de invatamant nu e locul unde sa intrebi cu ce poti ajuta si aduce, ci locul unde invata copilul. Oricat de absurd pare, trebuie in primul rand sa primeze interesul copilului.
Pentru anumite chestiuni tot cu mama trebuie sa colaborati. Sau sa incercati. Cu DGADPC-ul nu trebuie sa va intelegeti, ci ei trebuie sa-si faca treaba si, din nou, principalul este ca fetita sa fie tinuta departe de scandal, iar daca la DGASPC fosta sotie se abtine, asta e spre binele copilului.
Sunteti in faza incipienta in problemele cu fosta, incercati sa colaborati civilizat cu ea, stiu ca uneori nu se poate, dar poate dvs aveti mai mult noroc dat fiind ca inca nu v-ati tarat prin procese prea mult cu fosta. Formati-va o relatie cu fetita si bucurati-va de momentele impreuna avand mereu in minte sa o protejati pe cea mica in acest conflict.

@MashaD: dvs cititi ce vi se scrie? sau ce va inchipuiti ca vi se scrie?
1. Nu exista nici un interes al minorului nici in actiunea dvs, nici in actiunea ei in instanta (si in genere, daca se ajunge in instanta cu interesul minorului atunci parintii l-au calcat de mult in picioare)
2. avocatul dvs nu a avut nici o problema - dar nu despre el vorbeam, ci despre dvs. Avocatii nu au nici o problema in nici un proces. Dvs, in loc sa va ocupati de relatia cu copilul, furnizati dovezi pentru partea adversa (spre ex nu veti castiga plata pensiei in natura pentru ati demonstrat ca nu puteti colabora cu mama in interesul copilei, deci nu ar fi in interesul copilei sa platiti pensia in natura caci nu veti stii ce nevoi are copila)
3. evident ca s-au conexat dosarele, ca doar de aia l-a deschis, ca atentia sa nu fie doar pe cererea dvs ci sa fie impartita intre cererea dvs si cererea ei
4. DGASP-ul nu v-a interzis sa veniti cu logodnica pentru ca asa vrea mama ci pentru ca ii dauneaza copilului. Si cum nu puteau ii ceara mamei sa nu mai vina sa ia copilul si nici dvs sa nu aduceti copilul ... rezulta (pe care de singura varianta existenta) ca ar fi bine sa lipseasca logodnica. Nu era nevoie sa se ridice tonul ca sa fie evident ca nu e o atmosfera ok pentru copil.

De acord cu dapix, cu precizarea faptului ca foarte multi parinti, nu musai despartiti, inteleg, in virtutea nevoii proprii de control, sa verifice si sa viziteze copiii in timpul programului la scoala.
Acest lucru este, in acceptiunea parintilor care vor asta, de regula, parte din interactiunea personala dintre parinte si copil, face parte din relatia lor.
Desi unii parinti isi viziteaza copiii la scoala din nevoia de educare, de veghere la pregatirea lor bla-bla, in sensul ca vor sa vada daca copilul e prezent, daca e imbracat corespunzator, ce face la ora de sport etc., exista si situatii (de regula a parintilor despartiti) in care parintele la care copilul nu locuieste viziteaza copilul la scoala din nevoia de a-si prelungi programul de legaturi personale.
Vizitele acestea, multe, nu au legatura cu locatia: din intamplare e scoala, nu inseamna ca acel parinte vrea sa vada uniforma copilului sau relatia lui cu profa de engleza. De multe ori vrea sa vada doar copilul.
In acest sens, hotararea Curtii de Apel Constanta nu e general valabila.

In plus, daca vizitele parintelui la scoala nu trebuie limitate de instanta, e ok, insa parintii trebuie sa cunoasca faptul ca aceste vizite sunt llimitate deja de ROIurile unitatilor de invatamant. Astfel, in majoritatea ROIurilor sunt prevazute modurile de acces in unitate a vizitatorilor, in anumite intervale orare ori in anumite zone ori cu anumite prilejuri bine determinate, eventual cu ecuson de vizitatior etc.
In afara acelui Regulament nu se desfasoara nimic in scoala decat daca o instanta decide. In consecinta, existand deja limite in majoritatea unitatilor de invatamant privind interactiunea copiilor cu parintii lor, nu e nevoie ca o instanta sa mai intervina.

Administrativ este indicat ca parintii sa nu vina cand vor la scoala/gradinita, iar psihologic e bine pentru copii ca parintii sa nu apara la scoala/gradinita copiilor lor.


Editez sa va spun ca nu aveti dreptate referitor la articolul pe care mi l-ati citat. In masura in care nu puteti accesa aceste informatii, legaturile personale se tin si prin mijlocirea parintelui la acre locuieste copilul. Aceasta indatorire exista insa in principal daca dv. nu puteti accesa acele informatii cf. legii. Ea este subsidiara efortului dv. normal, de parinte, de a afla date despre copilul dv.
E ca si cum parintele care viziteaza copilul il poate vizita in prezenta celuilalt parinte, a politiei si executorului, insa asta nu e regula, ci exceptia, anormalul.
Acel art. se aplica pentru elevi din alte tari, orase, judete... si numai pentru acele informatii pe care parintele nu le poate accesa personal. Altfel, vegherea asupra copilului e personala, nu prin mandatari.