În situația în care băncile nu cooperează într-un mod adecvat, la funcționarea noului mecanism de înființare și ridicare a popririlor pe conturile datornicilor, vor risca să răspundă solidar cu debitorii sau să fie amendate. Măsura este prevăzută de regulile propuse pentru funcționarea aplicației e-Popriri. Citește articolul
Legislația pentru prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului stabilește că entitățile care au obligații în materie trebuie, printre altele, să adopte măsuri de cunoaștere a clienților. Aceste măsuri sunt de mai multe feluri și este important pentru cei care au asemenea obligații să știe ce care sunt potrivite de la caz la caz. Practic, cea mai bună modalitate de stabilire a măsurilor potrivite este prin raportare la gradul de risc existent într-o anumită situație dată. Obligația de cunoaștere a clientelei a fost detaliată recent în normele de aplicare ale legii contra spălării banilor. Citește articolul
Depozitele de la băncile din țara noastră sunt garantate în prezent de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), la care, în acest an, participă 27 de instituţii de credit locale. Totuși, nu toate depozitele sunt garantate, ci doar cele cu valoarea de până la 100.000 de euro. În situaţia în care o bancă intră în insolvenţă şi nu mai poate restitui sumele depuse de clienţi, plata compensaţiilor este asigurată de FGDB. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a clarificat că, atunci când acordă credite consumatorilor, băncile trebuie să stabilească o dobândă anuală efectivă (DAE) fixă, care trebuie să își păstreze aceeași valoare procentuală pe toată durata creditului - practic, ea nu poate să fie definită printr-un procent variabil. Acest lucru este obligatoriu chiar și în condițiile în care dobânda aferentă creditului (adică dobânda principală, care reflectă costul propriu-zis pentru obținerea creditului) este variabilă. Citește articolul
Noua lege a serviciilor de plăți va schimba radical domeniul acesta, în special din perspectiva posibilităților consumatorilor de a accesa servicii variate și de a fi mai bine protejați (în special împotriva fraudelor). Una din modalitățile prin care va avea loc această protecție este prin oferirea de informații specifice atât înainte de inițierea unei plăți, cât și după. Citește articolul
România a implementat noua Directivă privind serviciile de plăți, prin publicarea legii de transpunere în Monitorul Oficial, miercuri. Acest lucru înseamnă că serviciile bancare și financiare se vor schimba, pentru cei ce le folosesc. De la mai multa siguranță pentru datele și informațiile bancare confidențiale, la servicii (teoretic) mai variate și mai bune, românii vor beneficia de mai multe avantaje, în domeniu. Citește articolul
Datele sensibile reprezintă un concept care, după intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), a primit multă atenție. În cadrul GDPR, ele se referă la date care țin de anumite aspecte foarte importante ale persoanei (sănătatea, sexualitatea, orientările politice etc.). În viitor, însă, va mai exista un tip de date cu caracter sensibil, pe care firmele care oferă servicii de plată vor trebui să le respecte - e vorba, mai exact, de date sensibile privind tranzacțiile financiare, și anume acele informații care ar putea fi utilizate în scopul fraudării. Pentru că regulile privind aceste noi date sensibile sunt cuprinse într-un act normativ altul decât GDPR, și obligațiile ce îi vizează pe operatorii care lucrează cu ele vor fi diferite decât cele prevăzute în Regulament. Citește articolul
Legislația privind prevenirea spălării de bani și a faptelor de finanțare a terorismului prevede că anumite entități au obligații de a-și cunoaște clienții care le utilizează serviciile. Cunoscându-și clienții, aceste entități pot observa dacă unele tranzacții prezintă risc de încercare de a masca fonduri obținute din fapte ilegale. Totuși, ar fi excesiv ca orice tranzacție făcută prin intermediul unor persoane care oferă servicii financiare să implice obligația de cunoaștere a clientului. De aceea, există și excepții de la această regulă: anumite tranzacții cu monede electronice, de pildă. Citește articolul
O nouă directivă europeană va obliga companiile românești să adopte măsuri suplimentare de securitate în ceea ce privește tranzacțiile care depășesc 30 de euro. Deși astfel de măsuri vor aduce protecții sporite în vederea evitării fraudelor, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) s-ar putea să fie puternic afectate de costurile ridicate legate de implementarea schimbărilor. În concret, e vorba de măsuri de autorizare care conțin elemente multiple, atunci când clienții vor dori să folosească servicii de plată pentru tranzacții de peste 30 de euro. Citește articolul
În viitor, entitățile care oferă servicii de plată vor fi nevoite să implementeze măsuri suplimentare de autentificare a clienților care le utilizează serviciile. În concret, măsurile respective se vor baza pe cel puțin două dintre următoarele: parole sau PIN-uri; utilizarea de dispozitive; utilizarea de elemente caracteristice unei persoane (precum recunoaștere facială sau amprente, de exemplu). Obligațiile de garantare a unor astfel de măsuri sunt incluse într-un proiect de lege adoptat recent de Senat. Citește articolul