ACCES GRATUIT

CEDO: E discriminator să iei copilul din grija unui părinte care trece printr-o procedură de schimbare de sex

Restricționarea drepturilor părintești și cea a interacțiunii cu copiii ale unui părinte transsexual (care a trecut printr-o procedură de schimbare de sex), inclusiv prin privarea acestuia de orice informație referitoare la viața și sănătatea copiilor săi, reprezintă o încălcare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, potrivit unei decizii recente a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Citește articolul

ACCES GRATUIT

CEDO: Like-urile unui salariat pe o reţea de socializare nu pot face obiectul unei cercetări disciplinare

Aprecierile (like-urile) făcute de un salariat unor postări distribuite de altcineva pe o reţea de socializare nu pot reprezenta obiectul unei cercetări disciplinare pe motiv că aceste acţiuni ar duce la perturbarea ordinii şi liniştii la locul de muncă, în acest fel fiindu-i încălcată libertatea de exprimare, a stabilit marţi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Citește articolul

ACCES GRATUIT

CEDO: Restricţiile impuse populaţiei în starea de urgenţă din 2020 nu sunt similare arestului la domiciliu

Restricţiile de circulaţie impuse de autorităţi române prin starea de urgenţă decretată în perioada 25 martie - 15 mai 2020, având ca obiectiv izolarea populaţiei pentru împiedicarea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, nu pot fi asimilate unei măsuri de arest la domiciliu, potrivit unei decizii de joi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Citește articolul

ACCES GRATUIT

CCR: Publicarea listei persoanelor fizice cu datorii la Fisc era constituțională. Ce spun specialiștii despre o eventuală reintroducere

Obligația de a publica lista datornicilor persoane fizice de către Fisc este constituțională, potrivit unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR), publicată recent în Monitorul Oficial. Deși, conform legii, această listă nu se mai publică încă din anul 2019, CCR a constatat că publicarea ei era o practică acceptabilă. Totuși, din perspectiva Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), pentru a se reveni la această listă, este nevoie, conform specialiștilor, de modificarea legii, mai ales că s-a demonstrat că sumele datorate statului au putut fi recuperate și fără ea. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Simpla publicare a unei liste cu datornicii la Fisc nu-i neapărat contrară Convenției Drepturilor Omului

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat, recent, în cazul unei plângeri împotriva Ungariei, legislația acesteia cu privire la publicarea numelui celor care au datorii fiscale ce depășesc o anumită sumă și nu le plătesc, precum și practica administrativă maghiară, în această privință. Deși informațiile respective erau publice (apărând pe pagina de internet a Fiscului maghiar), Curtea nu a considerat că acest lucru încalcă, în mod necesar, obligațiile pe care le au statele în baza Convenției Europene a Drepturilor Omului (mai ales obligația de a respecta dreptul la viață privată al persoanelor vizate, prin raportare la protecția intimității acelor persoane). Citește articolul

ACCES GRATUIT

Drepturile romilor erau apărate deja, înainte de apariția legii antițigănismului, de Convenția Europeană a Drepturilor Omului

Deși a fost oficializată, recent, o lege prin care fapte considerate antițigăniste, precum manifestări verbale sau fizice împotriva romilor, motivate de ură împotriva acestora, urmează să fie sancționate, cadrul legal prin care sunt apărate drepturile unor asemenea minorități nu e nou. De fapt, există mai multe instrumente care apăruseră înaintea noilor reguli pentru sancționarea faptelor antițigăniste și care au fost concepute pentru apărarea drepturilor romilor. Printre acestea se numără și sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului. În cele ce urmează, mă voi referi la trei cazuri în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România pentru că nu a respectat obligațiile pe care le are în temeiul Convenției, în ceea ce privește relațiile cu romii. Citește articolul

ACCES GRATUIT

CEDO: Schimbarea de sex, prin operație, nu trebuie să fie o condiție pentru schimbarea în acte a genului unei persoane

Într-o hotărâre dată chiar împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a considerat că statul român și-a încălcat obligațiile pe care le are în baza Convenției Europene a Drepturilor Omului, în ceea ce privește persoanele „transgender”. În concret, instanțele române au refuzat să le recunoască schimbarea de sex la două femei care nu au trecut printr-o operație, în acest sens. Cu alte cuvinte, cele două și-au păstrat caracteristicile biologice feminine, cu care s-au născut, dar se identificau ca bărbați. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Drepturile omului trebuie respectate și pe timpul stării de urgență

Săptămâna trecută, România a notificat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) cu privire faptul că Guvernul a activat derogarea prevăzută în articolul 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Acest lucru îi va permite țării noastre să ia măsuri necesare în situații de urgență, măsuri care ar putea crea o ingerință (o limitare) în drepturile prevăzute de Convenție. Însă orice astfel de ingerință trebuie, în continuare, să fie justificată, astfel încât statul român este obligat să asigure respectarea drepturilor omului. Citește articolul

ACCES GRATUIT

România, sancționată la CEDO pentru lipsa coordonării între instituțiile publice

O situație foarte frecventă în cadrul instituțiilor publice românești este lipsa de coordonare și de coerență în activitatea acestora în raport cu persoanele care le folosesc serviciile. În situații extreme, aceste persoane ar putea să primească inclusiv informații contradictorii cu privire la permisibilitatea anumitor comportamente/acte sau cu privire la îndeplinirea corectă a anumitor proceduri. Dacă acest lucru se întâmplă, statul român ar putea să fie sancționat în fața unor organisme supranaționale și să fie obligat să le plătească despăgubiri persoanelor prejudiciate.   Citește articolul

ACCES GRATUIT

CEDO: Ca regulă, simpla existență a unei tulburări de personalitate nu justifică limitarea contactului dintre un părinte și copilul său

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a avut ocazia, recent, să se pronunțe asupra unei chestiuni sensibile în ceea ce privește relațiile de familie între părinți și copii. Mai exact, e vorba de posibilitatea de a-i limita unui părinte contactul cu copilul său, atunci când primul suferă de tulburări de personalitate. Într-o astfel de situație, Curtea consideră că existența unor tulburări de personalitate, prin ele însele, nu sunt suficiente pentru a limita astfel de relații de familie. Este necesar să se arate, cu exactitate, cum ar afecta astfel de tulburări un copil, pentru a-i fi limitat contactul cu părintele său. Citește articolul