ACCES GRATUIT

CEDO: După ce autoritățile române n-au investigat corespunzător un caz de violență domestică, trebuie să plătească victimei 10.000 euro

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România pentru încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, după ce autoritățile nu au investigat corespunzător anumite fapte de violență domestică, printre care amenințări, posibile violențe fizice și posibile încălcări ale secretului corespondenței unei femei, din partea fostului soț al acesteia. Statul este obligat să îi plătescă persoanei ce a suferit încălcările Convenției zece mii de euro. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Interesele afacerii vs. libertatea de exprimare: Nu poți concedia un salariat pentru că publică despre domeniul său de activitate

Și articolele pe teme de interes profesional pot fi protejate sub umbrela dreptului la liberă exprimare, spune Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) într-un caz recent analizat. Concedierea unui salariat din cauză că scria articole pe o platformă din același domeniu cu cel în care lucra, pe motivul apărării intereselor business-ului care l-a angajat, este o măsură exagerată din perspectiva modului cum e apărată libertatea de exprimare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CEDO: Există anumite situații în care salariații ar putea să fie filmați fără o informare prealabilă

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, recent, că un angajator ar putea să își supravegheze video salariații, în situațiile în care există susipiciuni rezonabile că unii angajați ar fi furat de la acel angajator. Situația este una excepțională și angajatorul trebuie să se asigure că ia doar măsurile necesare pentru a depista aceste fapte, însă problema este interesantă, în special din perspectiva ultimelor schimbări aduse de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), în baza căruia nu par să existe asemenea excepții, cel puțin nu atât de evident. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Într-un caz asemănător cu cel din Caracal, CEDO a reținut că statul trebuia sa acționeze mai rapid

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat un caz similar cu cel din Caracal și a concluzionat că statul în cauză, Polonia, nu a respectat dreptul la viață al unei persoane care a fost răpită și omorâtă. În esență, statul trebuia sa acționeze pentru a preveni moartea persoanei dispărute, în special în condițiile în care existau elemente care ar fi justificat reacția autorităților. Citește articolul

ACCES GRATUIT

România, condamnată la CEDO în dosarul "Maternitatea Giulești": Arestarea unui inculpat nu poate fi motivată de dorința de răzbunare a publicului larg

România a fost condamnată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru arestarea preventivă a asistentei Florentina Cîrstea în dosarul incendiului care a avut loc în 2010 la maternitatea Giulești. Plângerea a fost depusă la CEDO chiar de asistenta care a fost arestată la scurt timp după ce șase nou-născuți și-au pierdut viața în incendiul care a avut loc în Secția de Neonatologie a maternității. Ulterior, asistenta medicală a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel la doi ani și două luni de închisoare cu executare. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Șapte cupluri de homosexuali cer recunoașterea legală a familiilor lor în România la CEDO

Mai multe cupluri homosexuale au dat recent România în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), reclamând încălcarea dreptului la viață privată și de familie. În esență, aceste persoane susțin că nu au putut beneficia de recunoaștere legală a familiilor lor, ceea ce a avut și are consecințe grave în viața lor de zi cu zi. Citește articolul

ACCES GRATUIT

CEDO: Deținuții trebuie să aibă acces la calculatoare, în anumite contexte

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat, recent, Turcia pentru că doi deținuți nu au putut să utilizeze calculatoare, pentru continuarea studiilor. Practic, hotărârea are la bază încălcarea dreptului la educație, drept care este expres prevăzut în primul protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În concret, celor doi condamnați care își executau pedeapsa în închisoare le-a fost refuzat accesul la calculatoare, pentru varii motive. Mai exact, era vorba de faptul că nici unul din cei doi deținuți nu ar fi fost înscris în cadrul vreunui curs. De asemenea, în cazul unuia dintre condamnați, autoritățile turce au justificat refuzul și în baza faptului că exista riscul de securitate ca deținutul să comunice cu alți membri ai unui grup infracțional organizat. Citește articolul

ACCES GRATUIT

România, obligată de CEDO să dea despăgubiri după ce polițiștii au bătut un elev de liceu

România a fost condamnată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru aplicarea de rele tratamente unui licean de către polițiști, conform unei hotărâri apărute recent în Monitorul Oficial. În concret, nu au existat dovezi clare și absolute că autoritățile ar fi aplicat astfel de tratamente. În jurisprudența CEDO, dacă o persoană este sub controlul poliției (cum a fost cazul în speță) și, ulterior, iese de la audieri bătută și cu urme, este obligația statului să demonstreze că astfel de leziuni nu ar fi fost cauzate, în timpul audierilor, de către autorități. România nu a reușit să facă acest lucru și, astfel, a fost condamnată pentru încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CEDO: Angajarea se poate face și în funcție de detaliile vieții private ale unei persoane, în anumite condiții

Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a avut oportunitatea să se pronunțe asupra elementelor ce țin de viața privată a cuiva care pot fi luate în considerare când vine vorba de angajarea unei persoane pe o poziție. Citește articolul

ACCES GRATUIT

CEDO: Conversațiile online ale salariaților pot fi folosite în cercetarea disciplinară, în vederea concedierii

Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins o plângere care viza concedierea unui angajat în urma folosirii unor probe privind conversațiile salariatului respectiv. Comunicațiile în cauză se încadrau în conceptul de „comunicații la locul de muncă” și s-a pus problema dacă anumite utilizări ale lor ar putea viza dreptul la viață privată și chiar încălcarea acestuia. Concret, Curtea a arătat (din nou) că există cazuri când monitorizarea conversațiilor la locul de muncă și folosirea lor în cadrul anumitor proceduri este permisă. Citește articolul