România a fost condamnată, recent, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru tratamente abuzive aplicate rromilor și pentru discriminare rasială, fiind obligată să plătească daune totale de peste 55.000 de euro în acest dosar. În concret, patru jandarmi au făcut o razie la locuința unor rromi și au devenit violenți cu cele patru persoane care locuiau acolo. Mai mult, razia respectivă a fost făcută în contextul unor măsuri sistematice luate anterior împotriva rromilor. CEDO a reținut că motivația autorităților pentru astfel de măsuri a fost considerarea comunității rromilor ca fiind agresivă, ceea ce este discriminatoriu. Citește articolul
În contextul unui caz în care a fost analizată reacția statului (a curților) la măsurile luate de administratorii unui forum cu privire la comentarii vulgare adresate unui utilizator, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câteva exemple de reacții proporționale și justificate ale unor astfel de administratori. În viziunea CEDO, luarea unor astfel de măsuri ar putea să îi scape pe intermediarii de servicii online de răspundere în fața justiției. Citește articolul
România a fost condamnată, din nou, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru încălcarea dreptului la respectul proprietății, în ceea ce privește restituirea imobilelor preluate abuziv în perioada comunistă. Hotărârea instanței europene a fost luată în 26 februarie, iar despăgubirile pe care trebuie să le acorde statul român depășesc de 2,7 milioane de euro. Citește articolul
Suntem obișnuiți, în Europa (mă refer, în general, la statele Uniunii Europene) să fim liberi să spunem (aproape) orice dorim, fiind apărați de dreptul la liberă exprimare, ca unul din fundamentele unei societăți democratice. Totuși, acest drept nu este absolut iar, recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a adoptat o decizie în privința anumitor afirmații față de o religie. Citește articolul
Dacă o persoană e vizată, într-o procedură fiscală, de percheziţii făcute la sediile/ reşedinţele altor persoane, prima persoană nu poate să conteste încălcarea dreptului la viaţa sa privată şi la domiciliu. Astfel a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), într-o cauză recentă (Gohe contra Franţei). Citește articolul
Cei care trec printr-un proces civil trebuie să ştie că acesta poate dura de la câteva luni la câţiva ani. Pentru a înţelege mai bine de ce poate exista o asemenea diferenţă, vă prezentăm toate etapele prin care poate trece un proces civil, de la judecata pe fond până la o eventuală contestaţie în anulare sau revizuire. De asemenea, vom prezenta o serie de proceduri separate, care, formal, nu fac parte din procesul civil, dar care pot avea o influenţă puternică asupra acestuia. Citește articolul
Despre Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) se știe, în principal, că poate recunoaște petenților dreptul la despăgubiri pentru încălcarea unor drepturi, ceea ce este adevărat, dacă nu scăpăm din vedere că e vorba de drepturile prevăzute într-un anumit document. CEDO nu este o instanță de apel sau de recurs și cere îndeplinirea unor condiții pentru acceptarea unei cereri. Pe de altă parte, de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu putem obține nici măcar atât. În principal, CJUE interpretează legislația Uniunii Europene (UE) pentru a se asigura că e aplicată așa cum trebuie, în mod similar, în toate țările UE. Din păcate, uneori, CJUE e adusă în discuție ca având funcțiuni similare cu CEDO, ceea ce este fals. Citește articolul
Dacă autorităţile au oferit ajutor de şomaj unei persoane, din greşeală, pentru o perioadă mai lungă decât trebuia, persoana în cauză nu poate fi obligată să restituie banii pe care i-am primit în plus, potrivit unei decizii recente a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Citește articolul
Anul acesta, instanța supremă, cea constituțională, precum și cele europene au oferit jurisprudenței câteva decizii foarte importante în diverse domenii ale societății și statului. Spre exemplu, cea în privind tipul de servicii pe care le oferă Uber sau ce obligații au statele față de cuplurile homosexuale. S-au lămurit unele cazuri de concediere, declanșarea răspunderii penale ca funcționar public pentru mai multe categorii de angajați, aspecte legate de taxa pe valoare adăugată (TVA), dar și probleme cu care se confruntă unii (foști) concubini. Poate cea mai importantă decizie într-un caz român a venit însă din partea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în cazul Bărbulescu, pe subiectul monitorizării salariatului la locul de muncă. Citește articolul
Un stat care nu recunoaște și nu oferă deloc protecție juridică cuplurilor de același sex, fiind vorba de relații oficializate în state care dau dreptul la căsătoria homosexuală, nu face altceva decât să încalce dreptul la viață privată și de familie a celor aflați în astfel de relații. Vorbim de o decizie recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a subliniat încă o dată că, deși statele nu sunt obligate să legifereze căsătoria homosexuală, ele nu pot ignora realitatea unor astfel de cupluri și drepturile lor. Citește articolul