Raport: Problemele cu care s-au confruntat salariații în timpul pandemiei. De la pontaj greșit la demisii și cereri de concedii fără plată în alb

Semnarea "în alb" a unor cereri de concediu fără plată sau a demisiilor. Avocatul Poporului reclamă faptul că unele inspectorate teritoriale de muncă au primit petiții în care s-a semnalat faptul că unii angajatori au obligat lucrătorii, încă de la angajare, să semneze solicitări de încetare a contractului individual de muncă cu acordul ambelor părți, fără ca aceste documente să fie datate, pentru a putea fi ulterior folosite de către angajator, sau chiar cereri de concedii fără plată.

"Acest aspect este destul de greu de documentat de către inspectorii de muncă fiind evident că niciun angajator care procedează într-o asemenea manieră nu va pune la dispoziția inspectorilor de muncă înscrisuri din care să rezulte acest mod de lucru, iar salariații nu ne pot pune la dispoziție asemenea documente pentru că nu le este înmânat un exemplar. În situația în care salariații cedează presiunii exercitate de către angajator sau viitorul angajator și semnează cereri de concediu fără plată, sunt extrem de rare situațiile în care inspectorii de muncă pot constata că salariații au fost obligați să semneze asemenea cereri, din moment ce înscrisurile poartă semnătura salariaților în cauză, iar angajatorul susține că inițiativa a aparținut salariaților", a precizat ITM Prahova.

Conform legislației muncii, concediul fără plată se acordă doar la inițiativa salariatului, dar cu acordul angajatorului, existând doar două situații în care se poate cere - pentru studii sau pentru interese personale.

În niciun caz, concediul fără plată poate fi inițiat de angajator din cauza restricționării activității. În cazul în care angajatorul nu mai are activitate poate apela la situația suspendării contractului de muncă și trimiterea salariaților în șomaj tehnic, caz în care trebuie să le plătească o indemnizație de 75% din salariul de bază, sau disponibilizare - concediere ce nu ține de persoana angajatului, ce dă dreptul salariaților să ceară șomaj tehnic.

Util: Dacă ai semnat încetarea contractului de muncă prin acordul părților, nu poți cere ajutor de șomaj

Impunerea vaccinării anti-COVID-19 sau a testării pe banii proprii. O salariată, asistentă medicală într-un spital din București, a reclamat că managerul unității i-a informat că "persoanele care refuză să se vaccineze vor face teste din trei în trei zile și un test PCR pe săptămână, costul fiind suportat de către angajați". Într-o altă petiție primită de Avocatul Poporului, unui salariat i s-a refuzat de către angajator acordarea concediului de odihnă pentru anii 2020 și 2021 pe motiv că acesta nu este vaccinat.

O altă situație descoperită a făcut referire la o universitate, unde studenților și angajaților proprii le-a fost interzisă participarea la examene, dacă nu aveau adeverință de vaccinare sau test COVID negativ. Măsura viza și profesorii și supraveghetorii.

În privința faptului că salariații nu pot fi obligați să se testeze pe banii proprii, Avocatul Poporului indică patru prevederi din legislația internă care subliniază că angajatorii care procedează contrar o fac în afara legii:

• Constituția României: "Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. (...) Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială";
• Codul muncii: "Libertatea muncii este garantată de Constituție, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, măsurile privind securitatea și sănătatea în muncă nu pot să determine, în niciun caz, obligații financiare pentru salariați";
• Legea 319/2006 a securității și sănătății în muncă: "Măsurile privind securitatea, sănătatea și igiena în muncă nu trebuie să comporte în nicio situație obligații financiare pentru lucrători";
• HG 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor: "Angajatorii sunt obligați să asigure fondurile și condițiile efectuării tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sănătății lucrătorilor, aceștia nefiind implicați în niciun fel în costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale".

Deși ITM-urilor le-au fost semnalate cazuri în care angajatorul a condiționat prezența la locul de muncă a angajaților de efectuarea unor teste rapide sau PCR făcute din venituri proprii, în urma verificărilor nu s-a putut constata acest fapt, nemaiexistând niciun document la nivelul angajatorului din care să reiasă acest lucru sau angajații în cauză au evitat să semnaleze în scris asemenea practici sau să comunice datele angajatorilor pentru a fi verificați. În situațiile în care s-au confirmat cele reclamate, ITM-urile au aplicat sancțiuni contravenționale și au dispus măsura renunțării la asemenea practici.

Salariații au căpătat răni din cauza testării dese cu teste PCR. Lucrătorii unei direcții generale de asistență socială și protecția copilului au reclamat apariția unor leziuni la nivelul căilor respiratorii ca urmare a testărilor periodice dese. În urma oficializării unui ordin de ministru, persoanele angajate în cadrul acestor instituții publice au putut fi testate, alternativ, și prin teste rapide, nu doar PCR.

Citește și: Avocatul Poporului: Impunerea vaccinării obligatorii a angajaților sau a testării din resurse proprii încalcă dreptul acestora la muncă și nu numai

Nu s-a ținut corect evidența muncii, nu au fost respectate prevederile legale privind timpul de muncă și de odihnă, au fost chemați la muncă în timp ce aveau contractul de muncă suspendat. În urma controalelor făcute la centrele sociale rezidențiale publice și private în anii 2020 și 2021 s-a descoperit că salariații nu primeau sporurile pentru munca de noapte, nu primeau timp liber corespunzător pentru munca din zilele de sărbătoare legală, nu primeau 24 de ore libere pentru fiecare 12 ore lucrate sau sporul la salariul și cele 48 de ore libere consecutiv săptămânal atunci când lucrau în weekend.

De asemenea, s-a descoperit că salariații cu contracte de muncă part time făceau muncă suplimentară, lucru interzis de Codul muncii, erau prezenți la muncă salariații care aveau contractul de muncă suspendat, situație pentru care angajatorii primeau sprijin de la stat, nu se respectau prevederile legale privind munca suplimentară, munca de noapte, acordarea repausului săptămânal, precum și compensarea muncii din zilele de sărbătoare legală și plata zilelor de concediu de odihnă neefectuat, deși acest lucru este posibil doar la încetarea contractului de muncă.

Pe de altă parte, unii angajatori au încetat rapoartele de muncă din cauza reducerii drastice a activității fără să se folosească de măsurile de sprijin inițiate de stat, nu au întocmit actelor adiționale cu clauză de telemuncă sau au refuzat să primească și să înregistreze demisiile depuse de salariați.

Lipsa măsurilor de protecție împotriva COVID-19 ce trebuie luate de angajator. Cele mai multe probleme descoperite pe partea de securitate și sănătate în muncă în cei doi ani analizați au vizat:

• lipsa desemnării unei persoane care să realizeze triajul epidemiologic la intrarea în sediul social sau a punctului de lucru, atât pentru personalul propriu sau pentru vizitatori, cu un termometru non-contact;
• nu au fost afișate la intrarea în unitate regulile de conduită obligatorie pentru angajați și cei care intră în sediul respectiv cu privire la prevenirea îmbolnăvirilor cu noul coronavirus;
• nu au fost identificate și nici nu au fost evaluate riscurile răspândirii noului coronavirus la locul de muncă;
• nu se asigura verificarea purtării măștii în spațiile închise etc.

Încurajarea salariațiilor să depună plângeri împotriva comportamentului abuziv al angajatorilor

Avocatul Poporului are în plan introducerea unor protecții suplimentare în legislație pentru angajații care depun plângeri la ITM. Acest lucru este dorit deoarece angajații nu își susțin reclamațiile, ori depun reclamații în mod anonim, care, potrivit legislației în vigoare, nu sunt luate în calcul, ori nu mai susțin cele relatate în petiții în momentul în care sunt contactați de inspectorii de muncă. Motivația din spatele acestor comportamente vin pe fondul temerii că își vor pierde locul de muncă, dacă angajatorii află că au făcut o plângere la ITM.

Modificările pe care Avocatul Poporului dorește să le introducă vizează:
completarea Codului muncii cu următoarea prevedere: "Nu poate fi considerată abatere disciplinară sesizarea cu bună credință a Inspecției Muncii cu privire la nerespectarea legislației muncii de către angajatori"; 
introducerea în Legea nr. 108/1999 ce reglementează activitatea Inspecției Muncii a unei mențiuni similare: "Salariatul care reclamă cu bună credință nerespectarea prevederilor legale în materia muncii de către un angajator nu poate fi supus vreunei cercetări disciplinare".