Accidentul de muncă este o vătămare violentă a corpului (lovire, rănire etc.) sau o intoxicație acută profesională, care are loc în timpul procesului muncii sau în indeplinirea sarcinilor de serviciu. Accidentul de muncă poate provoca incapacitate temporară de muncă (cel puțin trei zile calendaristice), invaliditate (mutilare, schilodire) sau moarte, potrivit Legii nr. 319/2006 (Legea SSM). În secțiunea din lege ce vizează accidentele de muncă sunt asimilate mai multe situații, printre care și:
„accidentul cauzat de activități care nu au legătura cu procesul muncii, dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de muncă organizat de aceștia, în timpul programului de muncă, și nu se datorează culpei exclusive a accidentatului”.
Putem să încadrăm în această definiție fapte care se petrec acasă ori în alt loc de muncă din care a ales să lucreze telesalariatul? Aceasta a fost una dintre întrebările la care a încercat să răspundă Adriana Radu - Avocat Partener, Radu Opriș SPARL - în cadrul unei conferințe organizate recent de avocatnet.ro cu tema „Politici interne, cercetări disciplinare, încheieri și încetări de contracte - cum respectăm rigorile procedurilor de HR de la distanță”.
Dacă ne uităm la ipoteza că aceste fapte - accidentele de muncă - au loc „în timpul procesului de muncă” sau „în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu”, precum și la situațiile asimilate citate mai sus, respectiv că pot avea loc „în alt loc de muncă organizat de aceștia, în timpul programului de muncă”, atunci răspunsul este da.
„Este munca acasă sau în alt spațiu un loc de muncă organizat de angajator? S-ar putea ca răspunsul să fie da. Alt exemplu: «accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni». Este telesalariatul care lucrează de acasă, în intervalul 9-17, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu? Da. Dacă are loc o agresiune - ne putem imagina, desigur, inclusiv violență domestică - este un accident de muncă. Mai departe: este un accident de muncă dacă victima «înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de muncă, utilajul ori materialele, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecție sau orice alt echipament pus la dispoziție de angajator, dacă se afla în baie ori în spălător sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieșirea din întreprindere sau unitate și invers». Dacă se afla în duș, legea nu spune unde (...) dacă te uiți la definiția asta ai zice că da, este accident de muncă”, a exemplificat avocata în cadrul conferinței.
Problema e că legea nu distinge și atunci am putea să considerăm că locul de unde lucrează telesalariatul ar putea fi un loc de muncă organizat de angajator. Cu atât mai mult dacă ne gândim la banii pentru telemuncă - acei (maximum) 400 de lei care se pot acorda lunar, cu un regim fiscal avantajos, pentru ca angajatul să-și acopere costurile legate de telemuncă.
„Practic, răspunderea ta ca angajator se extinde asupra apartamentului tău - sigur, nu tot! - , în zona unde angajatul, în timpul programului de muncă, își desfășoară activitatea. Pentru că legislația noastră, așa cum e ea scrisă acum nu prevede nicio excepție care să stabilească că nu se aplică la telemuncă. Trebuie să ne uităm la aspectele astea, nu le putem neglija”, atrage atenția Adriana Radu, care cu ocazia aceleași conferințe a subliniat importanța ca toți angajatorii care vor să folosească telemunca pe termen lung trebuie să evalueze absolut toate aspectele ce țin de aceasta și să modifice toate politicile interne în consecință.
Ne reamintim în acest context, că există acoperire legislativă există și în situația când angajatul nu se află efectiv la locul de muncă. Cel mai cunoscut exemplu este accidentul de traseu - „dacă deplasarea s-a făcut în timpul și pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator și invers”, așa cum scrie în Legea SSM. Intră aici inclusiv un accident survenit pe perioada pauzei de masă în locuri organizate de angajator - mai multe despre accidentul de traseu, în acest material.
Totodată, merită să punctăm aici că toți salariații contribuie în egală măsură la fondul pentru accidente de muncă și boli profesionale. Angajatorii plătesc pentru toți angajații lor, indiferent de locul unde muncesc și de norma de lucru, contribuția asiguratorie de muncă, care reprezintă 2,25% din salariul brut, din care un mic procent se duce și la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.