Documentul conține multiple modificări la Codul de procedură fiscală, cele mai notabile fiind detaliate în continuare.
1. Dreptul de a fi ascultat, eliminat în cazul emiterii deciziilor de impunere din oficiu (art. I, pct. 1). În mod normal, autoritățile fiscale trebuie să asigure dreptul de a fi ascultat prin audierea contribuabilului înainte de a lua o decizie, cu anumite excepții. Astfel, lista excepțiilor se extinde cu situațiile în care urmează să se emită o decizie de impunere din oficiu ca urmare a nedepunerii declarației de impunere.
2. Situație nouă de preluare a obligațiilor fiscale (art. I, pct. 2). Pe lângă situațiile actuale de preluare, în cazul în care obligația fiscală nu a fost îndeplinită de debitor, apare și situația în care obligația este preluată de membrii asocierilor şi altor entități fără personalitate juridică radiate din registrele în care au fost înregistrate.
3. Se detaliază ce înseamnă rea-credință în contextul răspunderii solidare (art. I, pct. 7). Se detaliază că organele fiscale, la stabilirea relei-credințe, au în vedere cel puțin circumstanțe, situații, comportamente referitoare la fapte, acțiuni, inacțiuni, neîndeplinirea de obligații, omisiuni în legătură cu administrarea obligațiilor fiscale ale debitorilor. În acest sens, sunt date și unele exemple orientative.
4. O nouă situație de nulitate a actului administrativ-fiscal (art. I, pct. 12, 25). Se introduce o interdicție expresă de a emite decizia de impunere, în urma verificării documentare, dacă în discuție este o potențială infracțiune pentru care se sesizează organele penale. Totodată, se prevede că emiterea unei decizii de impunere în asemenea condiții este o situație în care actul administrativ-fiscal este nul.
5. Fiscul vrea să interacționeze online și cu reprezentanții firmelor (art. I, pct. 13, art. II). În prezent, reprezentanții Fiscului interacționează online mai ales cu contabilii companiilor, însă în curând acestea vor trebui să aleagă și un alt reprezentant care să primească periodic informații de la autorități. Măsura se va aplica atât entităților nou-înființate, cât și celor deja existente.
6. Se introduce numărul de identificare digitală pentru persoanele fizice (art. I, pct. 14, art. VII). Mai precis, se prevede că orice persoană fizică ce deține un cod numeric personal poate solicita organului fiscal alocarea unui număr de identificare digitală, care este atribuit în scop fiscal și care este utilizat la interacțiunea persoanei fizice cu sistemele digitale în care se solicită identificarea sa prin înscrierea codului numeric personal. În acest sens, urmează să vină o procedură detaliată prin ordin al Fiscului. Conform inițiatorilor, ideea este ca persoanele fizice să se poate identifica, în relația cu Fiscul, prin acest număr special, nu prin CNP. Măsura se aplică de la 1 iulie 2025.
7. Se introduce identificatorul nefiscal (art. I, pct. 20, art. VII). Pentru situațiile în care vorbim de persoane sau entități care n-au obligația de înregistrare fiscală, dar care trebuie, totuși, să îndeplinească anumite obligații, se introduce solicitarea atribuirii unui identificator nefiscal. Inițiatorii spun că, în acest fel, acele persoane sau entități vor putea căpăta acces la Spațiul Privat Virtual sau la e-Factura, de exemplu. Măsura se aplică după 90 de zile de la intrarea în vigoare a proiectului de OG.
8. Reguli privind evidența creanțelor fiscale când se emit mai multe titluri executorii pentru aceleași obligații (art. I, pct. 26). La regulile privind evidența creanțelor fiscale se detaliază ce se întâmplă atunci când avem „dublări” de titluri executorii. Astfel, în evidență se înregistrează o singură dată obligația fiscală, iar executarea silită se poate porni în baza oricăruia dintre titlurile executorii. Dacă există diferențe între sumele din acele titluri, Fiscul înregistrează în evidență și diferențele.
9. Reguli suplimentare privind plata obligațiilor fiscale (art. I, pct. 27). la acest capitol, se dispune că, în cazul creanțelor declarate de contribuabili după expirarea termenului legal, termenul de plată este data depunerii declarației fiscale. Totodată, se introduce mecanismul de plată recurentă a obligațiilor fiscale declarate și a ratelor din graficele de eșalonare, care va putea fi accesat la cerere de contribuabilii fără obligații restante. Mecanismul are nevoie de o procedură dată prin ordin al Fiscului.
10. Vânzarea imobilelor, condiționată de prezentarea certificatului de atestare fiscală (art. I, pct. 31, 32). Atunci când vine vorba de vânzarea de clădiri și terenuri, atât vânzătorul, cât și cumpărătorul trebuie să prezinte certificatul emis de Fisc. Astfel, dacă în certificatul proprietarului apar datorii fiscale, tranzacția se poate finaliza numai dacă acestea sunt achitate. Regula se va aplica inclusiv atunci când vorbim de donații. Dacă în certificat apar datorii ale cumpărătorului, notarul informează Fiscul despre tranzacție.
11. Plata impozitelor și contribuțiilor se va putea face în conturi bugetare distincte (art. I, pct. 33). Plata obligațiilor fiscale în contul unic ar urma să devină opțională, astfel că impozitele și contribuțiile ar putea fi achitate în conturi bugetare distincte. Această schimbare de abordare ar ajuta, de exemplu, la evitarea sesizărilor penale pentru neachitarea anumitor impozite și contribuții (cele cu reținere la sursă).
12. Contribuabilii sunt obligați să aibă cont bancar (art. I, pct. 34, art. VII). Se introduce obligația persoanelor juridice, a PFA-urilor, a profesioniștilor și a asocierilor să utilizeze conturi bancare. Adică plata obligațiilor fiscale să se facă nu cu numerar, ci prin carduri bancare sau decontare bancară. Obligația se aplică din 1 ianuarie 2026.
13. Eșalonarea clasică la plată: actualizarea sumelor minime (art. I, pct. 43, 44, 46). Se majorează sumele minime pentru care este acceptată eșalonarea clasică - 50.000 lei pentru contribuabili mari, 25.000 lei pentru contribuabili medii, 10.000 lei pentru contribuabili mici, PFA-uri și profesioniști și 2.500 lei pentru persoane fizice. În prezent, minimele sunt de 5.000 lei pentru persoanele juridice și de 500 lei pentru persoanele fizice. Totodată, se prevede că mecanismul va fi accesibil chiar dacă anterior s-a pierdut valabilitatea unei eșalonări clasice, dar numai dacă se achită sumele restante aferente acesteia din urmă.
14. Eșalonarea simplificată la plată va acoperi și dările cu reținere la sursă și alte schimbări importante (art. I, pct. 64, 66). Impozitele și contribuțiile sociale obligatorii cu reținere la sursă sau reținute prin stopaj la sursă pot fi prinse în eșalonările simplificate. Totodată, se prevede că mecanismul va fi accesibil chiar dacă anterior s-a pierdut valabilitatea unei eșalonări simplificate, dar numai dacă se achită sumele restante aferente acesteia din urmă. Apare și o condiție nouă pentru accesarea mecanismului: să se achite, în 15 zile lucrătoare, 15% din obligațiile fiscale restante ce pot face obiectul eșalonării.
15. Eliminarea situațiilor în care salariul este poprit din greșeală de două ori (art. I, pct. 87). În prezent, există situații în care Fiscul face popriri pe salarii atât prin intermediul angajatorului, cât și prin intermediul băncii la care angajatul are cont, depășindu-se limitele impuse de legislație pentru aceste rețineri. Din acest motiv, regulile vor fi schimbate pentru ca poprirea să fie făcută numai la angajator.
16. Limite speciale la operațiunile cu numerar pentru contribuabilii care au popriri pe conturi (art. I, pct. 88). Atât timp cât au popriri, contribuabilii trebuie să respecte limite speciale pentru operațiunile cu numerar (mai mici decât cele aplicabile în mod normal), după cum urmează:
- mari contribuabili pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare de peste 40.000 lei: încasări în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei; plăți în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei;
- contribuabili mijlocii pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare de peste 20.000 lei: încasări în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei; plăți în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei;
- celelalte categorii de debitori, cu excepția persoanelor fizice, pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare de peste 10.000 lei: încasări în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei; plăți în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei.
18. Autoritățile pregătesc digitalizarea aplicării amenzilor de procedură fiscală (art. I, pct. 121, 122). Sunt propuse și o serie de noutăți legate de semnarea proceselor-verbale pentru amenzile de procedură fiscală. În esență, autoritățile vor să stabilească reguli speciale pentru amenzile aplicate „din birou”. Scopul urmărit este digitalizarea activității de aplicare a acestor amenzi.
Atenție! Pentru a se aplica, proiectul de OG inițiat de MF trebuie adoptat de Executiv și publicat în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (0)