Dreptul Uniunii Europene (UE) se opune unei norme naționale în virtutea căreia instanțele naționale nu au abilitarea să examineze conformitatea cu dreptul UE a unei legislații naționale constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a curții constituționale a statului membru respectiv, a transmis azi Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Decizia vizează în mod direct România, unde Curtea a fost chemată să se pronunțe cu privire la principiul independenței judecătorilor, consacrat la nivelul Tratatului UE. Citește articolul
În 2016, ca urmare a unei decizii privind neconstituționalitatea unei prevederi de procedură penală, Guvernul de la acea vreme a adoptat o ordonanță ce a modificat, printre altele, Codul de procedură penală în materia mandatelor de supraveghere tehnică. De atunci, ordonanța a rămas în Parlament vreme îndelungată, ajungând să fie adoptată prin lege de Camera Deputaților (Forul decizional) abia în noiembrie 2021. Prevederile ordonanței n-au fost modificate de deputați, însă proiectul legii de aprobare a fost atacat la Curtea Constituțională din mai multe părți, inclusiv de către Avocatul Poporului. Decizia Curții pe marginea proiectului a venit miercuri: legea e neconstituțională, la fel și unele prevederi din ordonanța din 2016. Citește articolul
În urma unei decizii pronunțate marți de Curtea Constituțională a României (CCR), modificări aduse în 2020 la așa-zisa Lege a stării de alertă (Legea nr. 55/2020) au fost declarate neconstituționale - însă doar din cauză că ordonanța care le-a adus a fost adoptată cu vicii procedurale (lipsa unui aviz). Măsurile vizate, printre care posibilitatea ca autoritățile să impună masca de protecție și în aer liber sau trecerea la telemuncă prin acte unilaterale, vor fi eliminate din legislație abia după ce decizia Curții va fi publicată în Monitorul Oficial. Citește articolul
Garanția pentru serviciile digitale e oferită printr-o ordonanță intrată în vigoare în luna ianuarie a acestui an și le oferă celor care se abonează să beneficieze de astfel de servicii dreptul de a cere inclusiv toți banii înapoi pentru servicii nefurnizate, reduceri de preț pentru cele furnizate defectuos ș.a.m.d.. Citește articolul
Începând de azi, documentele în format electronic se depun la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) prin intermediul unui formular special, anunță instituția, care prezintă totodată conținutul formularului și noile adrese de corespondență. Citește articolul
Câteva modificări importante privitoare la funcționarea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) sunt prevăzute de un nou protocol al Convenției (Protocolul 15), una dintre ele vizând termenul pe care-l au la dispoziție cei care vor să sesizeze Curtea: patru luni, în loc de șase, de la decizia definitivă pronunțată de instanța română sau dintr-un alt stat-parte al Convenției. Noul termen intră în vigoare astăzi. Acesta nu se aplică însă acelor decizii definitive pronunțate de instanțele naționale înainte de intrarea în vigoare a Protocolului 15. Citește articolul
Bunurile cu elemente digitale sau, informal, bunurile inteligente au devenit de multă vreme o parte importantă a achizițiilor pe care le facem cu toții în mod regulat, iar tocmai aceste elemente digitale care le diferențiază de celelalte bunuri pe care le cumpărăm reclamă o reglementare separată în privința garanțiilor. Conform unei ordonanțe care se aplică de la început de an, pentru aceste bunuri putem ajunge să beneficiem de garanții mai extinse pentru conformitate. Totodată, ordonanța vine cu obligații clare în privința disponibilității actualizărilor necesare pentru ca aceste produse să funcționeze, pe perioade rezonabile de timp, la fel ca atunci când le-am cumpărat. Citește articolul
Acum, când ne uităm la drepturile noastre în calitate de consumatori în privința garanțiilor pe care comercianții trebuie să ni le ofere pentru unele bunuri produse pe care le cumpărăm, avem în vedere un nou act normativ. De la 1 ianuarie, legea garanțiilor s-a schimbat, iar modificările aduse în privința garanției legale sunt, în mare, favorabile consumatorilor. O analiză, pe scurt: Citește articolul
Pentru formularul stabilit în decembrie ca obligatoriu la trecerea frontierei și pe care toți cei care intrau în România, indiferent de unde veneau, au trebuit să-l completeze, s-au emis deja atât de multe amenzi pentru necompletare că unele direcții de sănătate publică au fost nevoite să apeleze la voluntari ca „să scrie amenzile”. Amenda din OUG nr. 129 pentru formularul de localizare a pasagerului se situează între 2.000 și 3.000 de lei, acestea fiind aplicate fie spre minim, fie spre maxim, aleatoriu, amenzile fiind date inclusiv pentru erori de completare, deși legislativ nu se sancționează asta. Fără ca nimeni să le spună la intrarea în țară că ar trebui, măcar în 24 de ore de la trecerea frontierei, să completeze formularul, numeroși români au acum de plătit câteva mii de lei la stat, iar cei care au tranzitat mai des frontiera au și mai mult de plătit la stat. Avocații explică de ce modul de sancționare nu e în tandem cu legislația privind sancționarea contravențională și de ce ar trebui contestate toate aceste amenzi. Citește articolul
Garanția comercială este ceva asumat de producător sau comerciant în plus față de ceea ce reprezintă garanția legală la care avem dreptul (adică cei doi ani de garanție). Să zicem că producătorul și-a asumat față de noi, contractual, zece ani de durabilitate a produsului pe care l-am cumpărat, garantându-ne astfel reparațiile necesare ori înlocuirea produsului pe toată această perioadă. Ce condiții trebuie să îndeplinească însă această garanție și ce putem cere noi, consumatorii, de la comercianți și producători, conform noii reglementări a garanțiilor: Citește articolul