În situația în care o persoană consideră că a fost prejudiciată de o serie de informații pretins denigratoare publicate pe site-uri de internet, ea poate solicita repararea prejudiciului în fața instanțelor din fiecare stat membru al Uniunii Europene (UE) pe al cărui teritoriu aceste afirmații sunt sau erau accesibile, chiar dacă aceste instanțe nu au jurisdicție asupra cererii de corectare și eliminarea a respectivelor afirmații, a decis marți Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Citește articolul
Deciziile date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) trebuie aplicate cu prioritate, de către instanțele judecătorești naționale, atunci când există hotărâri contradictorii date de Curtea Constituțională a României (CCR), a stabilit marți CJUE. Astfel, judecătorii care refuză să aplice o decizie CCR pentru că acest lucru ar fi contrar celor stabilite de CJUE nu pot risca să fie sancționați disciplinar. Citește articolul
În cazul despăgubirilor pentru exproprierile pentru realizarea unor obiective de interes național, județean și local, la stabilirea întinderii acestor despăgubiri trebuie să se țină seama și de prevederile Legii 33/1994, adică și de expertizele date de camerele notarilor publici și de criteriile legale prevăzute de această lege. Problema era dacă se impunea interpretarea extensivă a unui text de lege din Legea nr. 255/2010, pentru a se respecta principiul fundamental al exproprierii. Citește articolul
Pentru respectarea, în principal, a dreptului la liberă circulație, autoritățile unui stat membru al Uniunii Europene (UE) ar trebui să-i elibereze unui minor, chiar dacă născut în alt stat membru, un act de identitate, în pofida faptului că nu recunoaște uniunea dintre părinții săi, de același sex, potrivit unei recente decizii a Curții de Justiție a UE (CJUE). Concret, autoritățile nu ar trebui să pretindă eliberarea unui alt act de naștere, național, ci să-l recunoască pe cel eliberat în celălalt stat membru și să respecte astfel drepturile minorului ca cetățean european. O atare conduită din partea autorităților nu ar echivala, spune CJUE, cu recunoașterea uniunii dintre acei părinți. Citește articolul
Acum ceva timp, o decizie a Înaltei Curți stabilea că în cazul cererilor de executare silită, reprezentarea convențională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic al acesteia din urmă, nici prin avocatul său. Pentru unii dintre datornicii băncilor, decizia a fost „tradusă” ca însemnând că recuperatorii de debite nu ar mai avea dreptul să-i urmărească pentru datorii. Așa că am discutat cu reprezentantul unei firme de recuperări de creanțe pentru a vedea de ce decizia Înaltei Curți nu le împiedică pe aceste firme să-i urmărească pe debitori, dar și despre cum ajung să le plătească acestora și nu celor la care s-au împrumutat inițial. Citește articolul
Pentru că nu există acte normative care să reglementeze modul în care pot fi stabilite indemnizațiile de grad profesional, personalul silvic nu beneficiază de acest drept salarial, potrivit unei decizii ce a fost pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în octombrie și oficializată luni. Citește articolul
Pentru că arderea deșeurilor a devenit un fenomen de amploare în România, cei ce fac asta vor risca, așa cum apare într-un proiect pus joi în dezbaterea Senatului, să facă închisoare de până la trei ani pentru asta. Aceeași pedeapsă urmează să se aplice și celor care îngroapă sau incendiază deșeuri. Citește articolul
Pe lângă că ar putea afla despre angajatorul său că are sau a avut procese ce implică neplata unor salarii, să zicem, sau alte chestiuni după care candidatul ar putea să judece singur dacă mai merită să continue demersul pentru angajare la respectiva firmă, mai există o situație în care poate fi afectat chiar contractul său de muncă - când va ocupa locul unuia concediat nelegal și care ulterior obține reintegrarea în funcție, în instanță. Citește articolul
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dispus astăzi lansarea portalului ReJust, o aplicație concepută și dezvoltată pentru a permite cetățenilor și profesioniștilor dreptului accesul gratuit și mult mai facil la hotărârile judecătorești pronunțate de judecătorii, tribunale și curți de apel. Citește articolul
La solicitarea divorțului, când se stabilește care ar fi instanța competentă teritorial, un soț, chiar dacă își împarte viața între două state membre (cea familială și cea profesională), nu poate avea decât o singură reședință obișnuită, nu mai multe, a subliniat recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), plecând de la cazul unui cetățean francez căsătorit în Irlanda și care-și împărțea viața între cele două state. Citește articolul