O cerere ce vizează constatarea caracterului abuziv al unei clauze incluse într-un contract de împrumut nu poate fi supusă niciunui termen de prescripție; iar restituirea unor sume de bani plătite în temeiul unor astfel de clauze poate să fie supusă unui termen de prescripție, dar acesta să nu expire înainte ca „păgubitul” să afle chiar de caracterul abuziv al acelor clauze, a subliniat recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Citește articolul
Un sfat inexact apărut într-un articol, pe un subiect paramedical, din cauza căruia un cititor a suferit un prejudiciu, nu poate atrage răspunderea nici a autorului, nici a editorului ori a tipografului așa cum se întâmplă atunci când se pune pe piață un produs cu defecte, potrivit unei decizii recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Decizia CJUE nu exclude însă și nu face referire la alte tipuri de răspunderi. Citește articolul
Toate categoriile de beneficiari de pensii speciale vor fi vizate de sancțiunea pierderii dreptului la aceste pensii în urma unor condamnări pentru fapte de corupție, acest beneficiu urmând să fie oprit şi în cazul începerii urmăririi penale până la stabilirea unei hotărâri definitive a unei instanţe, potrivit unei propuneri legislative care a trecut miercuri de votul Senatului. Pierderea pensiei de serviciu face referire la parlamentari, magistraţi, aleşi locali, dar şi poliţişti, militari sau funcţionari publici cu statut special. Citește articolul
Pornind de la o întrebare adresată pe forumul avocatnet.ro, prin care o cititoare reclamă faptul că a fost amendată cu 1.000 lei pentru folosirea unui spray cu piper în urma unui atac asupra sa, am dorit să aflăm de la Inspectoratul General al Poliţiei Române în ce condiţii poate fi sancţionată o persoană pentru folosirea unui spray iritant lacrimogen. Citește articolul
Restricţiile de circulaţie impuse de autorităţi române prin starea de urgenţă decretată în perioada 25 martie - 15 mai 2020, având ca obiectiv izolarea populaţiei pentru împiedicarea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, nu pot fi asimilate unei măsuri de arest la domiciliu, potrivit unei decizii de joi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Citește articolul
Folosirea brățărilor electronice în cazul unor inculpați și al unor condamnați, precum și în cazurile de violență domestică, devine un deziderat mai aproape de realitate, după ce o lege ce reglementează monitorizarea electronică a fost publicată marți în Monitorul Oficial. Legea oficializată aseară prevede cum vor fi folosite brățările electronice, cine va fi organul de supraveghere, dar și înființarea unei infrastructuri naționale în care monitorizarea să poată funcționa. De asemenea, noua lege stabilește că monitorizarea electronică a unor inculpați și condamnați se va face, în sistem pilot, începând din martie 2022. Citește articolul
Curtea Constituțională a României (CCR) nu e de acord cu textul din Codul de procedură penală legat de motivarea hotărârilor judecătorești. Mai exact, CCR a declarat neconstituțională, printr-o decizie pronunțată la începutul lunii aprilie și oficializată astăzi, practica veche a instanțelor, prin care motivarea era emisă la ceva vreme de la anunțarea unei hotărâri. După cum apare în motivarea deciziei CCR, ce a apărut spre începutul lunii mai pe site-ul instituției, "redactarea hotărârii judecătorești (...) ulterior pronunțării minutei (soluției) dispuse în cauză (...) este aptă să lipsească persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil". În mod normal, apariția unei decizii CCR în Monitorul Oficial marchează începutul perioadei de 45 de zile în care autoritățile trebuie să modifice legislația în acord cu aceasta. Totuși, deoarece legislația a fost deja modificată în acord cu decizia din aprilie a CCR, oficializarea ei nu are efecte concrete. Citește articolul
Deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârilor judecătoreşti în procesele penale se vor face în maximum 120 de zile de la încheierea dezbaterilor, potrivit unei legi apărute miercuri în Monitorul Oficial. Modificarea legislativă adoptată de Parlament a venit ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale a României (CCR), luată la începutul lunii aprilie, prin care s-a stabilit că hotărârile judecătoreşti trebuie motivate la momentul pronunţării, nu ulterior, şi că practica actuală a instanţelor este neconstituţională. Citește articolul
Deținuții urmau să fie obligați să lucreze, în contextul în care țara noastră se confruntă cu un deficit al forței de muncă, pe perioada cât își ispășeau pedeapsa, dar proiectul de lege ce conținea măsura a fost respins definitiv marți la Camera Deputaților. Mai mult, în perioada în care se aflau încarcerați, deținuții ar fi trebuit să-și finalizeze studiile și să urmeze anumite programe de corectare a unor comportamente precum consumul de alcool sau de droguri, în vederea facilitării procesului de reintegrare socială. Din moment ce verdictul final al parlamentarilor a fost respingerea, măsurile nu se vor aplica. Citește articolul
Tragedia produsă în a doua zi de Paşte în judeţul Mureş readuce în atenţia publicului consecinţele nepăstrării în condiţii de siguranţă a armelor de către cei care le deţin. Legislaţia română stabileşte că persoanele fizice şi juridice pot deţine, purta, folosi sau chiar desfăşura operaţiuni cu arme letale sau neletale supuse autorizării conform unor reguli clare, stabilite atât prin Legea 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, cât şi prin HG 11/2018 care conţine normele de aplicare ale Legii 295. Citește articolul