Persoanele care sunt parte într-un proces civil pot să trimită acte de procedură în orice moment al ultimei zile din termen, deci inclusiv după terminarea orelor de program ale instanței judecătorești, dacă expedierea se face prin e-mail sau prin fax, a hotărât Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) printr-o decizie care a devenit obligatorie începând de azi. Citește articolul
Infracţiunile de trafic de minori şi persoane vor fi pedepsite mai aspru de către judecători dacă un proiect ce vizează modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, depus pe 8 octombrie la Senat, va trece de Parlament. Citește articolul
O importantă decizie dată în iunie de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și care lămurește instanțele din România cu privire la obiectul apelului sau recursului incident în procesul civil a devenit obligatorie de astăzi, după ce a apărut în Monitorul Oficial. În esență, obiectul apelului sau recursului incident poate viza și alte chestiuni din hotărâre, nu doar dispozițiile hotărârii atacate prin apelul/recursul principal. Citește articolul
Legea penală îl sancționează mai grav pe cel ce comite acte de ultraj (de exemplu, loviri, amenințări) împotriva unui polițist decât pe persoana care comite aceleași fapte împotriva unui funcționar public. Ce nu era clar, până recent, era dacă astfel de fapte comise față de un polițist local reprezintă o faptă obișnuită de ultraj sau una agravată (în esență, în situația din urmă aplicându-se același tratament pentru toți polițiștii, inclusiv pentru cei locali). Însă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a clarificat că orice faptă de ultraj, indiferent de statutul polițistului, va atrage un regim sancționator mai grav decât o faptă similară îndreptată împotriva unui funcționar public, iar decizia e obligatorie din 24 septembrie. Citește articolul
Numirea interimară a șefului Inspecției Judiciare și normele naționale privind înființarea unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați (SIIJ) sunt contrare dreptului Uniunii Europene (UE), a concluzionat avocatul general al Curții de Justiție UE (CJUE), Michal Bobek. Acesta e de părere că, deși dreptul UE nu se opune unui mecanism de răspundere a statului pentru erorile judiciare și acțiunii de regres contra magistratului în culpă, e nevoie ca acesta să presupună suficiente garanții - or, acesta nu ar fi cazul în SIIJ. Citește articolul
În lumea reală, ideea de semnătură e un concept pe care toată lumea îl ințelege din instinct. Probabil că, dacă întrebi 10 oameni pe stradă, toți 10 îți vor spune că o semnătură e urma pixului pe o foaie de hârtie. Ca să fie mai greu de falsificat, nevoia ne-a învățat, în trecut, să facem aceste semnături în moduri cat mai alambicate, cât mai greu de replicat de alții. Astăzi, când nevoia de semnătură s-a mutat în mediul online, avem nevoie să regândim întregul concept, fără a uita, însă, de unde am plecat la începuturi. Citește articolul
Cele mai recente modificări la Codul silvic, care au intrat în vigoare astăzi, au transformat fapta de a transporta material lemnos, fără deținerea de documente care să ateste legalitatea provenienței lemnului, în infracțiune. Mai mult, conform aceluiași act normativ ce a introdus schimbările menționate, și vehiculul folosit la transportul lemnului va fi confiscat. Citește articolul
Costul total al creditului pentru consumatori cuprinde și costurile unei eventuale prelungiri a contractului, după scadență, dacă condițiile concrete și precise ale eventualei prelungiri sunt cunoscute de la bun început. Într-o speță recentă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) clarifică un aspect dintr-o directivă europeană ce privește creditele pentru consumatori, relevantă și pentru România, fiind transpusă în dreptul nostru. Citește articolul
Una din problemele cu care se confruntau instanțele din România era legată de situația în care cineva intră într-un magazin unde pe produse erau atașate așa-zisele „tag”-uri sau „etichete” detașabile antifurt (în special în ceea ce privește un produs electronic), care declanșează o alarmă, dacă sunt înlăturate cu forța. Dilema concretă a fost că instanțele nu știau dacă să încadreze sustragerea unui astfel de bun, ulterior înlăturării acelui „tag” la o faptă de furt sau una de furt calificat (cea din urmă fiind pedepsită mai dur). Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat acest lucru (printr-o decizie obligatorie de astăzi), susținând că o astfel de faptă trebuie încadrată la furt calificat. Citește articolul
Ordinele de protecție pot fi emise împotriva unui membru de familie care comite acte de violență împotriva altui membru de familie, iar rolul unei astfel de măsuri este să fie asigurată protecția persoanei aflate în pericol, prin diverse modalități (de exemplu, obligația pentru persoana violentă de a părăsi, temporar, locuința familiei). În același timp, un ordin de protecție poate fi revocat, dacă sunt îndeplinite și anumite condiții, printre care și inexistența unui risc de recidivă, din partea agresorului, constatată de serviciul de probațiune. O problemă apare, însă, dacă revocarea ordinului de protecție este cerută de o persoană care nu era implicată într-un proces penal, pentru că în privința unei astfel de persoane serviciul de probațiune nu poate face o analiză precum cea de mai sus. Înalte Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a clarificat, recent, cum trebuie procedat într-o asemenea situație. Citește articolul