ACCES GRATUIT
Una din problemele cu care se confruntau instanțele din România era legată de situația în care cineva intră într-un magazin unde pe produse erau atașate așa-zisele „tag”-uri sau „etichete” detașabile antifurt (în special în ceea ce privește un produs electronic), care declanșează o alarmă, dacă sunt înlăturate cu forța. Dilema concretă a fost că instanțele nu știau dacă să încadreze sustragerea unui astfel de bun, ulterior înlăturării acelui „tag” la o faptă de furt sau una de furt calificat (cea din urmă fiind pedepsită mai dur). Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat acest lucru (printr-o decizie obligatorie de astăzi), susținând că o astfel de faptă trebuie încadrată la furt calificat.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Violență domestică
Ordinele de protecție pot fi emise împotriva unui membru de familie care comite acte de violență împotriva altui membru de familie, iar rolul unei astfel de măsuri este să fie asigurată protecția persoanei aflate în pericol, prin diverse modalități (de exemplu, obligația pentru persoana violentă de a părăsi, temporar, locuința familiei). În același timp, un ordin de protecție poate fi revocat, dacă sunt îndeplinite și anumite condiții, printre care și inexistența unui risc de recidivă, din partea agresorului, constatată de serviciul de probațiune. O problemă apare, însă, dacă revocarea ordinului de protecție este cerută de o persoană care nu era implicată într-un proces penal, pentru că în privința unei astfel de persoane serviciul de probațiune nu poate face o analiză precum cea de mai sus. Înalte Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a clarificat, recent, cum trebuie procedat într-o asemenea situație.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Decizie CJUE
Într-o hotărâre pronunțată joi, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că, atunci când vine vorba de infracțiuni intenționate săvârșite prin violență, nu se pune problema ca despăgubirile să acopere integral prejudiciile, dar nici nu trebuie să aibă valori derizorii. Apoi, decizia stabilește că, dacă nu au transpus legislația comunitară în timp util, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să acorde o despăgubire oricărei victime, inclusiv celor ce au reședința în țara în care a avut loc evenimentul. Această decizie vine în contextul în care legislația europeană din domeniu vizează doar evenimentele petrecute în altă țară decât cea în care trăiește victima, iar, uneori, statele UE acordă despăgubiri ce sunt doar simbolice.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Oamenii se întreabă adesea care e modalitatea cea mai simplă de a divorța - atunci când există acord, divorțul, în sine, e o procedură ușoară. Chiar și în lipsa acordului însă, tot se poate divorța. De asemenea, divorțul nu înseamnă automat și partaj, dar e indicat ca acesta să se facă cât mai curând posibil. Iată, în cele ce urmează, câteva aspecte legale esențiale de știut înainte de un divorț:
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Constituția ar putea fi revizuită, în sensul introducerii interdicției de a candida pentru ocuparea unor funcții în cadrul administrației locale, Parlamentului și în funcția de șef al statului, potrivit unei inițiative legislative cetățenești ce tocmai a trecut de Camera Deputaților (ca primă cameră sesizată). E vorba, mai exact, de situațiile în care cineva e condamnat la închisoare pentru o faptă intenționată, ceea ce va activa, pentru o perioadă, interdicția menționată mai sus.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Statele membre care limitează dreptul unui consumator de a introduce o acțiune în restituirea unor plăți făcute în temeiul unei clauze abuzive nu încalcă dreptul Uniunii Europene, atât timp cât termenul de prescripție respectiv este rezonabil și permite exercitarea efectivă a dreptului consumatorului de a obține remediile judiciare permise de legislația consumatorului, a hotărât Curtea de Justiție Europeană (CJUE), răspunzând unei întrebări preliminare trimise de o instanță română.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Chiar dacă martorul într-un proces penal este protejat de folosirea propriei declarații împotriva lui, în viitor (în situația în care ar ajunge să aibă calitatea de inculpat, de exemplu), Curtea Constituțională (CCR) a stabilit, conform unei decizii apărute azi în Monitorul Oficial, că nu există suficiente garanții pentru ca acesta să nu se autoincrimineze prin declarațiile sale. Cu alte cuvinte, felul cum este structurat, acum, Codul de procedură penală nu reglementează dreptul martorului la tăcere, lucru ce ar putea duce la o autoincriminare. În esență, martorul nu poate să refuze să dea anumite declarații care ar putea să indice că a comis sau participat într-o faptă penală, lucru ce ar putea fi folosit, ulterior, împotriva lui - chiar dacă nu direct.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
O lege publicată chiar azi în Monitorul Oficial prevede includerea în sfera violenței domestice și a faptelor de violență cibernetică: în mare, e vorba de orice fapte de hărțuire, urmărire, violență și amenințări care se produc în mediul online, precum și publicarea unor imagini intime.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis criticile formulate de Avocatul Poporului privind constituționalitatea unor măsuri impuse în ultima perioadă, în contextul epidemiei de COVID-19, printre care și ideea de internare obligatorie prin ordin de ministru și aceea de intrare în carantină a celor care au venit în România din anumite țări. Decizia CCR, apărută joi în Monitorul Oficial, tranșează cât se poate de clar pentru legiuitorul român și orice persoană interesată faptul că doar prin lege se poate reglementa o privare de libertate, împreună cu toate condițiile aplicării sale, inclusiv dreptul ca măsura să fie contestată în justiție. Mai mult decât atât, internarea sau carantinarea obligatorie trebuie privite ca măsuri de ultimă instanță, iar nu ca singure opțiuni de luat în calcul.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Decizie ICCJ publicată
În cazul în care un act de procedură penală este transmis prin mijloace electronice, respectiv prin e-mail sau fax, în preziua expirării termenului, e considerat a fi făcut la timp, cu toate că, de fapt, înregistrarea la organul judiciar se face după ce data-limită a trecut, rezultă dintr-o decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Alexandros Bakos 
Dragoș Niculescu 
avocatnet.ro 
Simona Voiculescu 
