Într-o decizie recentă în domeniul TVA (regimul taxării inverse), Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat în privința refuzului deducerii TVA în cazul unei situații apreciate ca fiind o simulație, unde, cu bună-știință, factura emisă menționa un furnizor fictiv. CJUE se pronunță însă aici doar pe o fațetă a problemei, pentru că rămâne întrebarea ce se întâmplă în astfel de cazuri cu TVA colectat prin mecanismul taxării inverse. Citește articolul
Simplul fapt că administratorul unei firme care solicită cod de TVA este asociat într-o altă firmă aflată în insolvență nu este de ajuns pentru a refuza înregistrarea în scopuri de TVA, a decis recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-un caz românesc. Cu alte cuvinte, autoritățile trebuie să și verifice efectiv dacă există un risc de evaziune, nu doar să-și bazeze refuzul pe o regulă din legislație. În prezent, existența unei asocieri cu o firmă în insolvență este considerată, conform legislației, un risc fiscal luat în calcul la acordarea codului de TVA. Citește articolul
Este exagerat ca dreptul de deducere a TVA-ului să fie condiționat de respectarea unor obligații de formă, cum ar fi reînregistrarea în scopuri de TVA, fără a verifica cerințele de fond, a decis recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-un caz ce vizează România în mod direct. Este vorba de situația unei firme cu cod anulat de TVA căreia i s-a refuzat sistematic reînregistrarea și deducerea taxei pentru că administratorul său era asociat într-o altă firmă aflată în insolvență. Citește articolul
Propunerea de Directivă privind raportarea publică pentru fiecare țară în parte (CbCR) a trecut săptămâna trecută de Parlamentul European și urmează să intre în vigoare în decembrie anul acesta. Directiva prevede obligația declarării publice a impozitului pe profit plătit în fiecare stat membru sau într-o țară terță aflată într-o jurisdicție necooperantă, precum și a altor informații legate de impozite – profituri, angajați în fiecare țară. Raportarea trebuie realizată de multinaționalele sau companiile independente cu un venit total consolidat de peste 750 milioane de euro în fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive, indiferent dacă își au sediul în UE sau în afara acesteia (dar operează în UE). Statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a transpune directiva în legislația națională.
Citește articolulTot mai multe informații financiare despre activitatea firmelor vor putea ajunge, treptat, la autoritățile statului în următorii ani. Concret, este vorba de două directive europene care vizează activitatea comercianților online, dar și de un proiect de regulament european ce vizează identificarea celor care folosesc criptoactive. Citește articolul
Companiile și persoanele fizice ar trebui -- dacă n-au început deja demersuri în acest sens -- să-și pună la punct un calendar al schimbărilor pentru 2022. Printre noutățile anului viitor se numără chestiuni precum începerea procesului (îndelungat al) implementării fișierului SAF-T, simplificarea declarațiilor de înregistrare fiscală, mutarea anumitor termene fiscale majore pentru afaceri și reorganizarea Fiscului. Citește articolul
Companiile și persoanele fizice care au acumulat datorii la stat, în contextul crizei coronavirusului, mai au la dispoziție, în prezent, un singur mecanism temporar pentru gestionarea creanțelor - amnistia fiscală. Însă vestea bună este că există și două mecanisme permanente ce pot fi accesate oricând - cele două tipuri de eșalonări la plată. Citește articolul
Cei care obțin venituri din dividende de peste 12 salarii minime brute pe an, indiferent că primesc în mai multe tranșe de împărțire a profitului sau nu, trebuie să-și pună problema declarației unice - când trebuie depusă și ce trebuie plătit. Din fericire pentru cei care obțin (doar) astfel de venituri, nu se datorează pentru ele decât contribuție la sănătate (CASS), impozitul fiind reținut la sursă, iar pentru pensii nu e obligatoriu nimic de plată. Citește articolul
Pentru a-și păstra producătorii competitivi și pentru a evita relocarea producției din Uniunea Europeană (UE) în țările terțe, Comisia Europeană (CE) a propus, la mijlocul acestei veri, introducerea unei taxe pe carbon aplicabilă importurilor de produse din industrii intens poluatoare. Astfel, toate importurile de ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte sau energie electrică din țări din afara UE ar putea fi taxate, începând din 2025, la tona de carbon emis. Până atunci, importatorii ar urma să fie supuși doar unor obligații de raportare a emisiilor încorporate în produsele importate. Însă, în această perioadă de tranziție, companiile nu ar trebui să piardă din vedere nici impactul financiar al noii taxe, nici costurile interne de monitorizare și raportare. Citește articolul
Începând din ianuarie 2024, Fiscul va căpăta acces, printr-un sistem european aflat acum în pregătire, la informațiile despre plățile online făcute din alte state UE către companiile din România. Măsura este prinsă într-o directivă ce trebuie implementată de țara noastră pentru a eficientiza controalele fiscale pentru depistarea fraudelor de TVA în comerțul online. Citește articolul