legea 1/2009 este sau nu aplicabila actiunilor in revendicare in curs de solutionare ? rog si argumentarea raspunsului, presupunand ca va exista vreunul la acesta intrebare. In caz afirmativ cum considerati ca se "impaca" L 1/2009 cu jurisprudenta CEDO?
multumesc anticipat tuturor celor care se vor incumeta la dezbaterea acestui subiect.
Multumesc pentru raspuns. Nu, nu sunt copilul lui z. M-a intrebat cineva care este in aceasta situatie si m-a bagat in ceata. Situatia mai concreta este: x, proprietarul bunului imobil (un teren care a ramas in CF inscris pe numele lui x, din 1921 si pana acum si care nu a fost inclus in nici un certificat de mostenitor) care este adus acum in succesiune, a avut un fiu si o fiica. La decesul acestuia se intocmeste certif.de mostenitor in care sunt trecuti cei doi. Dupa aceea decedeaza fiul lui, care era casatorit si nu avea copii, in certific.de mostenitor sunt trecuti sotia si sora acestuia. Dupa aceea decedeaza sotia, dupa care nu se face un cerificat de mostenitor, nici macar de calitate de mostenitor (nu erau bunuri in succesiune fiind ca le-a instrainat prin contract de vanzare - cumparare in timpul vietii pentru intretinere). Ultima decedeaza fiica lui x si in certific. de mostenitor sunt trecuti cei doi copii ai acesteia.
Eu vedeam astfel situatia: Dupa moartea sotiei lui y, care nu avea mostenitori, mostenirea ei devenea vacanta deoarece sotia lui y nu este ruda de sange cu sora lui y, decat prin alianta fiind cumnate (nu provin din acelasi ascendent, sunt afini). Daca bunul este adus ulterior la mostenire, conteaza data deschiderii succesiunii, atunci conteaza cine a acceptat mostenirea (ea a acceptat-o, era trecuta in Certif. de mostenitor impreuna cu cumnata sa). Deci, nu se poate sa mosteneasca z si partea din mostenire care provine de la sotia lui y, cumnata sa.
A doua varianta la care m-am gandit a fost ca la data aducerii bunului in succesiune conteaza daca mai sunt mostenitori in viata dupa x, descendenti din acesta. Iar cei care solicita suplimentarea certificatului de mostenitor sunt copiii ficei lui x, nepoti de fiica. Deci, se poate. Astept critici X-(
Multumesc.
Apartamentul meu a fost confiscat fără plată pe Decretul 223/1974. După apariţia Legii 112/1995 am făcut proces pentru redobîndire, am pierdut procesul (deşi apartamentul nu fusese încă vîndut) dar am primit despăgubiri, conform unei expertize care a ţinut seamă de condiţiile din Legea 112 ("să nu depăşească valoarea salariului pe 20 de ani" şi alte asemenea condiţii). N-am mai făcut cereri noi cînd au apărut Legile 10/2001 şi 247.
Am înţeles că Legea 1/2009 dă dreptul la diferenţă de despăgubire între ceea ce s-a dat pe Legea 112/1995 şi preţul pieţii.
Concret, unde trebuie să depun cererea pentru a primi diferenţa de despăgubiri şi ce trebuie să conţină cererea? Cine face expertiza după preţul pieţii prin care se stabileşte diferenţa de despăgubire?
va prezint si eu situatia mea poate ma puteti ajuta cu niste sfaturi, avind in vedere pregatirea sau experienta dvs: eu impreuna cu familia mea am locuit intr-o casa parohiala pe care un preot mai mult sau mai putin legal a cumparat-o la ceva ani dupa revolutie si am fost nevoit sa ne mutam. ni s-a repartizat prin primarie o casa(1996) care nu era in litigiu- cel putin asa au scris pe contract cei de la primarie. a aparut apoi cineva care a revendicat aceasta casa insa cererea de revendicare conform legii 112 i-a fost respinsa. apoi conform legii 10 i se restituie in natura, desi dosarul contine doar un act de vinzare cumparare cu ipoteca(CEC), dar ceea ce e de discutat- este platita doar jumatate apoi "proprietarul" a emigrat in germania unde a decedat iar restul de bani au fost achitati de consiliul local, conform arhivei CEC. inaintea mea a fost un sediu de sucursala de banca - daca are vreo relevanta. iar trecerea in proprietate s-a facut fara o instiintare prealabila oficiala fapt ce da curs la comentarii. eu mai pot face ceva sau ce drepturi as avea conform legii? va multumesc anticipat
Am studiat Constitutia din 1965 si Legea din 1968 privind organizarea si functionarea consiliilor populare, iar in atributiile consililor populare nu intra si chestia cu preluarea imobilor cu plata sau fara plata de la persoane fizice.Eu consider ca nimic nu se poate face impotriva prevederilor constitutionale.Eu consider ca toate preluarile facute in baza Decretului 223 sunt lovite de nulitate absoluta din cauza lipsei capacitatii de folosinţă a persoanei juridice care este Consiliul popular judetean care nu avea atributii de acest fel. Deci, si-a depasit atributiile prin preluarea acestor imobile. Desi a fost prevazut acest caz in prevederile Decretului 223, acest drecret nu putea sa delege de la prevederile Constitutiei din acel timp.Eu consider ca toate deciziile prin care s-au preluat imobile in baza Decret 223 sunt lovite de nulitatate absoluta prin faptul ca Consiile populare judetene si-au depasit atributiile. D-voastra ce parere aveti, fata de acest aspect ?
Referitor la punctul de vedere al lui prompt legis referitor la Constitutia din 1965 si decretul 223/74 eu nu impartasesc pozitia dinsului . Decretul 223/74 prevede la Art 2 urmatoarele:
ART. 2
Persoanele care au facut cerere de plecare definitiva din tara sint obligate sa instraineze, pina la data plecarii, constructiile aflate in proprietatea lor in Republica Socialista Romania. Instrainarea se va face catre stat, care va prelua aceste bunuri, plata stabilindu-se potrivit prevederilor art. 56 alin. 2 din Legea nr. 4/1973*) privind dezvoltarea constructiei de locuinte, vinzarea de locuinte din fondul de stat catre populatie si construirea de case de odihna proprietate personala.
Constructiile apartinind persoanelor care au plecat in mod fraudulos din tara sau care, fiind plecate in strainatate, nu s-au inapoiat la expirarea termenului stabilit pentru inapoierea in tara, trec fara plata in proprietatea statului.
Terenurile aferente constructiilor prevazute la alineatele precedente trec in proprietatea statului in conditiile art. 13 din Legea cu privire la fondul funciar.
Iar la art 4 se prevede:
ART. 4
Identificarea bunurilor prevazute in art. 2 si 3, precum si preluarea sau trecerea lor in proprietatea statului, se fac prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judetean sau al muncipiului Bucuresti, in a carui raza teritoriala sint situate bunurile.
Impotriva deciziei comitetului executiv al consiliului popular se poate face plingere la instantele judecatoresti, in conditiile legii.
Reprezentantul statului la momentul acela era in teritoriu Consiliul Popular care evident prelua ( repet in conditiile legislatiei acelor ani ) proprietatea bunului asa cum era ea definita in Constitutia din 1965 iar conform
Art. 86. - Consiliile populare sint organele locale ale puterii de stat in unitatile administrativ-teritoriale in care au fost alese.
Deci statul era reprezentat de aceste consilii populare ( cineva trebuia sa fie reprezentantul statului )
Aceleasi atributii sau capacitati de folosinta le are de exemplu acum Consiliul General al Municipiului Bucuresti . Ne interbam de ce este chemat in judecata CGMB in materie de retrocedari daca excludem orice reprezentare a statului prin acest organ. De ce nu contestam acum reprezentarea statului cind cerem imobilele inapoi si o contestam atunci ?
Ma interb ce virsta aveti Domnule prompt legis ? Cei care au prins ani buni in perioada comunista stiu foarte bine ca sistemul atunci era totalitar dar din punct de vedere juridic era acoperit total prin legi si decrete. Chiar am uitat justitia de atunci cum functiona ? Evident te bagau la zdub imediat daca miscai in front dar se aplicau LEGILE in vigoare pe care scoteau pe banda rulanta Marea Adunare Nationala etc. Chiar am uitat cu ce spaima de Securitate si de Partid lucrau inclusiv functionarii de stat in acel timp . Crezi ca preluarea unui imobil se facea atunci asa dupa ureche ?
Ai vazut macar vreodata in arhive cum arata un dosar de preluare de imobil cu 223/74 ? Vei remarca daca studiezi un astfel de dosar ca atunci se faceau lucrurile EXTREM de detaliat,birocratic,verificat,aprobat,semnat si de cite doua trei ori contrasemnat etc.
Revenind iarasi mi se pare incorecta incercarea de a anula trecutul invocind de exemplu cum face fgs faptul ca prin abrogarea decretul 223/74 prin Decret-Lege nr.9 din 31 decembrie 1989 toate preluarile anterioare sunt nule . Legea nu este retroactiva si anularea priveste neaplicarea legii in viitor si nu se poate anula aplicarea legii in trecut. Este un principiu elementar de drept. Trecutul trebuie asumat si toti suntem responsabili pentru ca nu am reusit in acei ani sa schimbam mai repede istoria. Dar drumul care prevede anularea a tot si a toate ce au fost in acei ani nu mi se pare un drum corect ci mai degraba periculos pentru ca instiga la neaplicarea legilor in prezent.