Martonze a scris:
Aş dori părreri referitoare la propunerile de modificări legislative ale Asociaţiei împotriva abuzulu parental, afişat pe facebook-ul asociaţiei.
Mulţumesc.
Buna seara tuturor
Fata de solicitarea dvs., aprecierea si contextul general va supun atentiei si textul urmator.
Va multumim pentru interes.
Preambul
Principiul domiciliului alternant al copilului este un pricipiu de drept, izvorat in contextul recunoscutei libertati sporite a copilului, necesitatilor si dreptului sau de a se dezvolta armonios. Este un principiu ce asigura protectie copilului atunci cand parinti sai nu mai reusesc sa convietuiasca.Sunt semne alarmante in privinta deficitului demografic caruia intreaga Europa a ajuns sa-i cada prada, datorat primordial crudelor realitati sociale ale prezentului. Astfel apar divergente in cadrul familiei si este alterat stravechiul concept familial, ajungandu-se din ce in ce mai des la separarea cuplului.
Primordial trebuie asigurata dezvoltarea armonioasa a copilului, lipsita de disensiuni si imbalante, doctrina si jurisprudenta statuand unitar faptul ca, aceasta depinde in mod direct de prezenta in mod egal a ambiilor parinti in viata lui. In lumina acestui rationament, Inaltii Legiuitori ai Europei au hotarat instuirea acestui principiu pentru a asigura in fapt familia, pentru a descuraja destramarea ei si pentru a-i responsabiliza pe adultii atat in gandirea si actiunea de a intemeia o familie, cat mai ales in cele pentru pastrarea si apararea ei.
In definirea acestui principiu se insista pe rolul tatilor recunoscandu-se ca a fost in mod gresit diminuat in ultimii ani de jurisprudente gresite, deficitul demografic datorandu-se in mare parte lipsei implicarii tatilor, care confruntati cu aceste practici, au devenit reticenti in a face copii. Aceasta pentru ca, desii rolul mamelor a fost crescut si protejat, practica a condus la alterarea comportamentului multor mame, care in umbra protectoare a institutiei materne, in foarte multe cazuri nu au ezitat sa prejudicieze copilul, nu doar de invatatura si priciperea tatalui, ci si de a intregului sau arbore familial.
Acest principiu se aplica doar in situatia in care, desii nu se mai inteleg in cuplu si aleg separarea, parintii inteleg ca este in interesul superior al copilului ca acesta sa beneficieze in mod egal de prezenta ambilor parinti in viata sa, sunt de acord si sprijina relatia copilului cu toate persoanele alaturi de care s-a bucurat de viata de familie, fata de care a dezvoltat relatii de atasament.
Pentru toate celelalte situatii, indiferent de natura cauzei, exista planuri parentale si diverse alte programe, dupa cum exista si mecanismele legale stabilite in situatii de abuz, alienare parentala, abandon familial, existand consecinte legale care duc pana la decaderea din exercitiul drepturilor parintesti, ne fiind intamplatoare impunerea masurilor privind promovarea si formarea profesionala adecvata a tuturor specialistilor ce intra in contact cu copilul in cadrul procesului juridic, pentru formarea unor convingeri depline a celor investiti sa hotarasca soarta copilului, in cazul neintelegerilor dintre parinti.
In esenta, ratiunea avuta in vedere de Inaltii Legiuitori ai Europei prin adoptarea rezolutiei nr.2079, consacra principiul prioritar al interesului superior al copilului, deja impus a preleva in cadrul tuturor decizilor parintilor, autoritatilor si Instantelor Judecatoresti, si asigura copilul de prezenta ambiilor parinti in viata sa, asigura parintii ca Statul va intervenii prompt pentru ca relatiile dintre copil si parinte sa nu se erodeze, ai va asigura pe acestia de exercitiul pe deplin al tuturor drepturilor si indatoririlor prevazute in ansamblul autoritatii parintesti, in mod fizic prin impunerea stabilirii domiciliului alternant al copilului alaturi de ambii parinti
Martonze a scris:
Cum obligaţi fata dvs. ,majoră, să doarmă cu dvs., dacă nu vrea? Sau consideraţi că e corect ca fost dvs. soţie să intre în puşcărie fiindcă fata dvs. adolescentă nu vrea să doarmă la dvs.? Ce dovadă aveţi că mama le-a îndepărtat de dvs.? Dvs. chiar nu aveţi nici o vină? Sau mergeţi pe principiul:"Cele rele să se spele, cele bune să rămână"? şi aţi şters cu buretele vina dvs.? Nu vă acuz, dar nu sunteţi singurul în această situaţie.
Iar definiţia "alienării părinteşti" care afirmă că denigrarea se poate face prin gânduri - păi să mă ierte bunul Dumnezeu, gândurile nu pot fi închise cu gratii; separarea se produce din cauza unor grave neînţelegeri, automat fiecare parte gândeşte negativ despre celălalt, oare gândul negativ al tatălui e mai benefic minorului decât gândul negativ al mamei? Atunci putem face minge de ping pong din bietul copil, că gândul fiecăruia alienează copilul. Probabil aşa a gândit iniţiatorul schimbărilor legislative la care am făcut referire anterior, fiindcă indică unica soluţie domiciliul alternant.
Sunt curioasă cum se paote face treaba asta cu unul din părinţi la Sulina iar celălalt la Beba Veche; sau cu un părinte în Quebec, iar celălalt în Bucureşti
Dupa cum cred ca puteti remarca, principiul locuintei alternante se aplica doar parintilor care desii s-au separat, fac eforturi in sensul familial de a ramane cel putin in acelasi oras cu copilul lor. Pentru restul exista programe sau diverse planuri parentale posibile.