Ordonanță președințială suplinire acord respinsă, deși tata nu și-a vizitat copilul de doi ani. Unde am greșit?

when draga, traim cumva intr-o societate in care suntem obisnuiti ca indivizi sa ni se respecte toate drepturile si singura exceptie e cel la legaturi personale?
Sunt cumva respectate toate drepturile copilului si unicul incalcat e cel la legaturi personale?
Cand Romania are cea mai mare rata de abandon scolar, cei mai multi copii care se culca infometati va rog nu-mi vorbiti despre teoria drepturilor, inclusiv ale mele.
Va vad foarte intreresat de subiectul programului de vizitare, desigur in numele prietenului dvs, deci presupun ca cunoasteti cazul derbedeului de la Sibiu, care isi pune fosta sa-l astepte cu copilul la poarta, la drumul national, si el trece cu masina cu un prieten si daca cei doi nu sunt afara, declara cu sprijinul "martorului" ca nu i s-a permis sa-si vada copilul? Nu vreti sa-i tineti si lui o teorie despre drepturile celuilalat? Dar dragului de tata, care ii zbiara copilului sau ca "autitatile i-au garantat" acel week end, nu vreti sa-i vorbiti despre dreptul copilului de a nu a se zbiera la el? Dar celui care a facut n-spe cereri de micsorare a pensiei si plateste minorului 220 de lei pe luna, ati vrea sa-i spuneti cum e cu dreptul copilului la mancare?
Copilul in cauza are 12 ani. E dreptul lui sa aiba preferinte. Sofatul la 12 ani nu e tot aia cu refuzul de a relationa cu tatal. Niciun psiholog pe lumea asta nu te poate face sa iubesti pe cineva pe cine nu iubesti si nico lege nu te poate obliga sa-ti faca placere sa te intalnesti cu cel cuprins in dispozitiv si asta chiar daca "ti-au garantat autoritatile". Sunt unii insa, suficient de interesati de penalitati sau suficient de impotenti emotional in a-si castiga dragostea copilului, incat sa isi doreasca intalniri cu copilul "garantate de autoritati", adica prin siluire sufleteasca sau determinate de amenintarea penalitatilor. Se duce bietul copil sa se intalneasca cu cel cu care il obliga legea, scrasnind din dinti, caci la dreptul lui de copil nu se gandeste nimeni, culmea, nici macar dvs!
Stau sa ma intreb, cand Romania va intra in Schengen, si va disparea jucaria acordului, cu ce o sa va mai jucati?

Doamna PS, mai aveti vreo satisfactie in afara de aceea a copilului ce-si respinge tatal? Sau iluzia ca tatal are o viata fara sens? Sau sa va mintiti ca scopul ar fi sanctionarea mamei? Nu ati reusit sa intelegeti ca pentru asta ar fi fost suficient ca tatal sa vina de doua, trei ori, si nu era nevoie sa vina de sute de ori la copil doar pentru a mai asculta niste urlete si mizerii? Pare ca nu va gasiti linistea, desi copilul "va apartine". Si inca ceva, in timp ce ii numiti pe altii analfabeti, mai vedeti un pic cum e cu ce "tii minte" sau nu. Ca se pare ca va scapa niste lucruri. Despre "scuipituri", numai de bine. S-ar putea sa nu va reuseasca partea asta, mai ales cand ati avut grija sa alienati copilul cu succes. In general nu prea scuipam strainii.

Obiect de joacă? Programul de relaţii cu minorul! Dacă la ora 10 copilul nu este în faţa porţii îmbrăcat şi cu rucsăcelul, e nerespectarea programului; dacă e afară şi aşteaptă, iar nerezidentul/a nu vine, atunci "de ce ţine copilul afară, e un abuz să ţii copilul în frig"; dacă copilul nu vrea să plece cu el, fiindcă data trecută a primit câteva palme de la "vizitator", atunci rezidentul alienează copilul, rezidentul este alienator şi aligator. Şi asta e valabilă indiferent de autoritatea părintească unică sau comună.
Un biet refuz de acord e parfum pe lângă "programul de relaţii cu minorul". În cazul de faţă, domnul doar îşi arată muşchii (din cap), dar dacă se ambiţionează, se poate alege şi cu bani frumoşi pe spinarea userului, depinde de judecătorul la care ajunge dosarul său.

Se pot insa scuipa cu multa aplicatie trantorii si profitorii, cei care, prin venirile lor aiurea, au impiedicat vacantele, cei care, prin banii cersiti, au scazut nivelul de trai, dar mai ales, cei care au terfelit numele copilului si al mamei numindu-i abuzat si abuzator.
Desigur ca ar f fost suficient doua, trei veniri, precum spuneti, doar ca ce ar mai fi facut bietul tatic in rest, cand el se trezeste dimineata si se uita in tavan, caci munca n-are?. Si mai ales, cu ce si-ar justifica traiul de ratat? Ce sa faca, sa recunoasca ca nu e in stare de nimic? Nu-i mai "nobil" sa spuna ca ar fi fost in stare sa ajunga si membru al Academiei Romane, dar a preferat sa-si sacrifice genialitate "in lupta" pentru copil?
Copilul meu e o fiinta, deci nu-mi apartine. Eu sunt cea care il cresc, ca mama. Diviziunea muncii a functionat. Eu cresc copilul, ala face plangeri. Cei care cred ca au program cu copilul, indiferent ca bietul copil vrea sau nu, cred ca copilul le apartine si e obiect al drepturilor lor.

when draga, traim cumva intr-o societate in care suntem obisnuiti ca indivizi sa ni se respecte toate drepturile si singura exceptie e cel la legaturi personale?
Sunt cumva respectate toate drepturile copilului si unicul incalcat e cel la legaturi personale?

Am inteles logica dumneavoastra, si daca unul face ceva gresit va simtiti si dumneavoastra indreptatita sa faceti ceva cel putin atat de gresit ca si celalalt. Daca minorilor le sunt incalcate niste drepturi, e ok sa indemnati sa se intre cu bocancii peste celelalte.

Va vad foarte intreresat de subiectul programului de vizitare, desigur in numele prietenului dvs, deci presupun ca cunoasteti cazul derbedeului de la Sibiu,

interesat nu, oripilat da. Cand ajungi cu copilul pe brate in spital, copil care nu poate sa se uite in ochii tai pentru ca i se misca necontrolat capul dintr-o parte in alta insa te intreaba speriat minute in sir ce i se intampla, iar tu nu il poti ajuta ca deh,,,,, nu vrea mama, asta trezeste in mine un sentiment mai puternic decat cel al simplei curiozitati. Cunosc familia respectiva, cunosc copilul de mic, faptul ca acel copil a ajuns in halul ala ma face sa mi se ridice parul in cap pentru ca pot banui la ce tratamente este supus.

presupun ca cunoasteti cazul derbedeului de la Sibiu,

Presupuneti gresit, nu cunosc nici un caz de genul acesta. Imi pare rau insa daca ce povestiti e adevarat.
Nu intelegeti ceva, am apreciat cand ati scris ca sunt parinti fit si unfit, mame si tati de ambele parti. Asa este insa in teorie pentru ca practic va indreptati doar impotriva tatilor sau cel putin asa mi se pare mie.
Cu siguranta sunt tati care fac ce povestiti dumneavoastra sau Martonze. Nu neg asa ceva. Insa, as vrea sa intelegeti ca sunt si tati carora li se pune in carca in mod mincinos lucruri de genul acesta.
Atunci cand nu ti se deschide usa, cand esti sicanat, injurat, amenintat si asa mai departe apoi e indepartat copilul de tine pentru ca mama isi programeaza vacanta in timpul vacantei tale nu e ok.
Sustin programul de vizita pentru parintii implicati, nu pentru cei care lipsesc cu lunile sau cu anii. Atata timp cat instanta a decis ceva si nerezidentul se prezinta si vrea sa fie implicat in viata copilului, tu ca rezident nu ai nici un drept de a stabili altceva sau de a indemna copilul sa stabileasca altceva.
Iar daca ai o oferta buna si musai doar atunci poti pleca, un nerezident rezonabil va intelege, mai ales daca ai o propunere si despre cum poate recupera acele zile. E posibil insa ca si nerezidentul sa aiba deja planificat totul pentru perioada respectiva. Biletele ieftine se iau cu ceva timp inainte.
Nu este insa vorba cazului de fata, insa cand vorbim de un nerezident implicat, ar trebui si e firesc sa se respecte programul de vizita iar tu ca rezident sa nu umbli cu ocaua mica.
Martonze, am zis, vorbim de cazuri si cazuri. Un nenorocit nu face toti tatii nenorociti.

Va dati seama Martonze cu cine trebuie sa se inteleaga acea biata mama? Cu unul care nu intelege nici ce citeste, adica ceea ce e scris. Naspa rau.

Si totusi asta nu a oprit-o pe stimabila sa faca un copil cu domnul......asa vai de capul lui cum este. Chiar ca naspa.......
Ce nu pare ca pricepeti este ca din ce denigrati mai tare un om..impliciti coborati si femeia care a facut copil cu el si chiar copilul.