ACCES PREMIUM
Legislația muncii a suferit multe modificări în 2020, unele dintre ele vizând sancționarea mai drastică a muncii suplimentare excesive a salariaților, noi obligații ale angajatorilor față de salariații cu handicap ori un nou tip de pensie ce poate fi stabilită pentru salariații proprii. De asemenea, începând de anul trecut, stresul este considerat formă de hărțuire morală la locul de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) a publicat, recent,
raportul de activitate pe anul 2019, unde abordează, printre altele, o serie de probleme concrete legate de prelucrarea datelor, de care multe firme se pot lovi. De la supravegherea video a salariatului, când camerele au fost instalate pentru alte scopuri (declarate), la cum pot fi obținute datele turiștilor cazați în hoteluri, aceste chestiuni se referă la aspecte practice des întâlnite în activitatea Autorității.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorii care folosesc camere de supraveghere, pentru a asigura securitatea și siguranța unor zone, nu pot să le folosească și pentru supravegherea salariaților, consideră Autoritatea națională de protecție a datelor (ANSPDCP), în
recentul său raport de activitate pentru anul 2019. Motivul principal pentru care acest lucru este interzis de legislația privind protecția datelor (în principal, Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR - și Legea nr. 190/2018, care stabilește condițiile în care salariații pot fi supravegheați) este că supravegherea video nu se poate face pentru un scop nedeclarat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Într-un caz recent din Irlanda, o instanță a decis că folosirea filmărilor camerelor de supraveghere în procedura de cercetare disciplinară nu este permisă decât dacă aparatele sunt folosite inclusiv în acest scop. Cu alte cuvinte, dacă un angajator vrea să folosească sistemul de supraveghere inclusiv pentru cercetarea disciplinară, trebuie să stabilească acest lucru înainte de a pune camerele în uz. Cazul este relevant pentru că, actualmente, toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie să respecte aceleași reguli de prelucrare și protecție a datelor personale (GDPR).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O firmă din România a primit o sancțiune de 10.000 de euro pentru niște abateri serioase de la prevederile Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). În esență, Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) a aplicat două amenzi, de câte 5.000 de euro, pentru că angajatorul își filmase salariații (inclusiv în vestiare), fără să-i fi informat în prealabil și fără să fi făcut dovada că avea un interes legitim justificat pentru asemenea tip de supraveghere. De asemenea, s-a mai aplicat o sancțiune de 5.000 de euro, pentru prelucrarea de amprente, deși acest lucru nu era strict necesar.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Conformarea cu Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) nu este simplă. Și 2019 a demonstrat clar acest lucru. Regulamentul este atât de complex, încât pentru unii s-ar putea dovedi a fi chiar contraintuitiv. Vestea bună este că tot în 2019 a apărut o serie de clarificări ce demonstrează că, deși există nuanțe, acestea pot fi descoperite și pot fi explicate celor care trebuie să se conformeze.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, recent, că un angajator ar putea să își supravegheze video salariații, în situațiile în care există susipiciuni rezonabile că unii angajați ar fi furat de la acel angajator. Situația este una excepțională și angajatorul trebuie să se asigure că ia doar măsurile necesare pentru a depista aceste fapte, însă problema este interesantă, în special din perspectiva ultimelor schimbări aduse de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), în baza căruia nu par să existe asemenea excepții, cel puțin nu atât de evident.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Evaluarea impactului asupra protecției datelor personale (sau DPIA, pe scurt) se așează ca o chestiune recomandată, uneori obligatorie în rândul prevederilor Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). E o analiză a riscurilor pe care prelucrări viitoare le-ar putea genera protecției datelor personale ale indivizilor ale căror date sunt prelucrate și servește companiei la luarea celor mai bune decizii pentru minimizarea acelor riscuri. Activitățile de resurse umane dintr-o firmă pot face uneori necesară o astfel de evaluare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Asigurarea securității unor spații, a unor sisteme sau informații, urmărirea unor bunuri ale companiei, satisfacerea unor cerințe contractuale -- sunt doar câteva dintre interesele legitime ale unui angajator pentru a folosi sisteme de monitorizare la locul de muncă. Justificarea acestui interes este una dintre condițiile imperioase pentru ca monitorizarea să se facă în mod legal, potrivit unei reglementări recente.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dacă monitorizarea salariaților la locul de muncă depășește cadrul legal acceptabil, salariații vizați pot să facă plângeri la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), exact ca orice altă persoană ale cărei date sunt prelucrate în mod ilegal de către o firmă sau o entitate publică. Sesizarea Autorității se poate face chiar și electronic, nu costă nimic și trebuie însoțită de dovezi.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dragoș Niculescu 
Alexandros Bakos 
Alexandru Boiciuc 
Simona Voiculescu 