ACCES PREMIUM
Reducerea fenomenului insolvenței companiilor constituie o preocupare la nivelul tuturor statelor, în special în condițiile crizelor economice, când numărul companiilor aflate în dificultate crește. Odată cu transpunerea în legislația națională a Directivei UE nr. 1.023/2019, prin Legea nr. 216/2022 a fost modificată Legea nr. 85/2014, cadrele de restructurare preventivă fiind reconfigurate cu scopul asigurării unor pârghii mai eficiente de salvare a companiilor ce înregistrează dificultăți financiare, pentru a-și putea restructura afacerile și a evita insolvența. În acest context, procedura concordatului preventiv a fost ajustată, facilitând obținerea de către societățile aflate în dificultate a aprobării planului de restructurare de către creditori.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O lege cu ample modificări la Legea insolvenței, printre care se numără înlocuirea mandatului ad-hoc cu acordul de restructurare și modificarea concordatului preventiv, a apărut joi în Monitorul Oficial.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Acordul de restructurare, noul instrument de prevenire a insolvenței, va fi pus la dispoziția companiilor aflate într-o stare de dificultate, în vederea depășirii acesteia și a evitării insolvenței, într-un cadru ordonat și reglementat de Legea nr. 85/2014. Acordul va intra în legislație printr-un proiect de lege care are la bază transpunerea unei directive europene și care va primi, în curând, semnătura președintelui țării.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În condițiile în care firmele se confruntă cu diverse probleme financiare, pe fondul pandemiei de coronavirus, opțiunile juridice și fiscale de recuperare a creanțelor au devenit o preocupare esențială în acest sens. Astfel, vă prezentăm în continuare principalele aspecte de luat în calcul cu privire la recuperarea datoriilor. De la calea amiabilă, la procedurile judiciare, executarea silită și procedura insolvenței, iată tot ce trebuie să știi dacă ai bani de recuperat de la partenerii de afaceri sau de la Fisc.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Firmele care au parteneri de afaceri cu sediul în afara României își pot recupera creanțele internaționale fie folosind somația europeană de plată, fie cu ajutorul procedurii europene cu privire la cererile cu valoare redusă. Cu toate acestea, spun specialiștii, somația europeană de plată rămâne cea mai eficientă modalitate de recuperare a datoriilor de la partenerii de afaceri din Uniunea Europeană.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul pandemiei de coronavirus, firmele care nu reușesc să se înțeleagă în mod amiabil cu partenerii de afaceri și care decid să apeleze la diverse modalități de recuperare a datoriilor de la aceștia (precum procedurile judiciare, arbitrajul, executarea silită, dar și procedura insolvenței) trebuie să ia în calcul, în momentul luării unei astfel de decizii, și diferența dintre insolvență și insolvabilitate. Mai exact, trebuie să țină cont de faptul că, în procedura de insolvență, nu se verifică insolvabilitatea (adică situația în care pasivul unui contribuabil e mai mare decât activul acestuia). Insolvența înseamnă pur și simplu că o firmă nu are disponibilități bănești, adică bani în conturi sau în casă, fără a lua în calcul ce alte active ar avea, pe care le-ar putea valorifica într-un fel sau altul.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Parteneriatele de afaceri se bazează pe o relație de încredere reciprocă între părți. Această încredere dispare în cazul nerespectării obligațiilor contractuale, situație întâlnită cu atât mai adesea în contextul pandemiei de coronavirus, care a creat multiple dificultăți financiare firmelor. Astfel, într-un asemenea caz, creditorii încep să se orienteze către opțiunile juridice pe care le au la îndemână pentru a-și recupera datoriile de la partenerii de afaceri aflați în dificultate și, cu toate că varianta de preferat ar fi calea amiabilă, se întâmplă des ca, în practică, aceasta să nu dea roade. De aceea, modalitatea cea mai indicată de recuperare a datoriilor de la partenerii de afaceri, atunci când nu se poate ajunge la o înțelegere amiabilă, o reprezintă, potrivit specialiștilor, ordonanța de plată, ca una dintre cele mai ieftine variante disponibile. Vă prezentăm în continuare care sunt condițiile esențiale pentru introducerea unei cereri de emitere a unei ordonanțe de plată și ce alte aspecte importante trebuie luate în calcul atunci când se are în vedere apelarea la această opțiune.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pandemia de coronavirus a determinat o serie de incertitudini în parteneriatele de afaceri, astfel că din ce în ce mai multe firme caută soluții de recuperare cât mai rapidă a datoriilor. În acest sens, principalele proceduri de recuperare a creanțelor pentru care se poate opta sunt, în afară de calea amiabilă, procedurile judiciare, arbitrajul, executarea silită, dar și procedura insolvenței. Trecem în continuare în revistă principalele modalități de recuperare a creanțelor, astfel cum se prezintă acestea, ca importanță, în opinia specialiștilor, proceduri la care se poate apela atunci când creditorii nu reușesc să obțină, în mod amiabil, o înțelegere cu debitorul în scopul recuperării datoriilor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De principiu, în contextul parteneriatelor de afaceri, mai ales al celor încheiate pe fondul pandemiei de coronavirus, firmele ar trebui să ia în calcul procedurile de recuperare a creanțelor încă de la încheierea unui contract. Astfel, atât debitorul, cât și creditorul vor avea o imagine mai clară asupra a ceea ce urmează în caz de încălcare a prevederilor contractului, iar lucrurile vor deveni mult mai simple pentru partea care solicită îndeplinirea unei anumite obligații. De asemenea, claritatea termenilor din contract, stipularea unor termene clare de plată și a modului în care se fac comunicările între părți nu poate aduce decât beneficii părții de bună-credință.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul în care firmele se confruntă cu diverse probleme financiare, pe fondul pandemiei de coronavirus, opțiunile juridice și fiscale de recuperare a creanțelor au devenit o preocupare esențială pentru creditori. Cu toate acestea, opțiunea principală rămâne aceea ca debitorul și creditorul să ajungă la o înțelegere în mod amiabil, după cum au recomandat specialiștii în cadrul unei conferințe organizate joi de către avocatnet.ro. Pe de altă parte, datul în judecată se află la polul opus, fiind opțiunea cea mai evitată de creditori, din cauza multiplelor dezavantaje pe care le prezintă.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
PwC România 
avocatnet.ro 
Anca Cernat 
