Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat pe 4 octombrie o hotărâre de referință în cauza Schrems împotriva Meta Platforms Ireland, aducând clarificări importante privind interpretarea Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR) în contextul rețelelor sociale și al publicității online personalizate. Decizia dată vineri reprezintă un pas important în direcția protejării drepturilor digitale ale cetățenilor europeni, întrucât stabilește un echilibru între interesele comerciale ale platformelor online și dreptul fundamental la protecția datelor personale. Rămâne de văzut cum vor implementa platformele sociale aceste noi limitări și ce impact vor avea asupra peisajului digital european în ansamblu. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat vineri o decizie semnificativă în dosarele conexate reprezentând opozițiile mai multor state membre UE la adresa măsurilor din Pachetul Mobilitate. CJUE a confirmat în mare măsură valabilitatea reglementărilor adoptate de Parlamentul și Consiliul UE în 2020, dar a anulat o obligație esențială din pachetul de măsuri: aceea a întoarcerii vehiculelor la fiecare opt săptămâni la centrul operațional. Decizia afectează în mod direct companiile de transport rutier din statele membre ale UE, inclusiv România, care se află printre contestatarii pachetului. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat vineri o hotărâre importantă în cauza C-21/23, care aduce clarificări semnificative privind interpretarea și aplicarea GDPR în contextul comerțului online cu medicamente și al concurenței neloiale. Curtea a concluzionat că reglementările naționale care permit acțiuni legale din partea concurenților împotriva încălcărilor RGPD contribuie la protecția drepturilor consumatorilor și la prevenirea unor posibile abuzuri. Aceste măsuri nu doar că protejează informațiile personale ale clienților, dar și ajută la menținerea unui mediu de concurență echitabil în sectorul farmaceutic. Citește articolul
Comisia Europeană (CE) a identificat patru încălcări ale legislației UE de către România și poate iniția proceduri de infringement împotriva țării noastre, dacă nu se conformează obligației de a respecta aceste norme. Procedura formală ulterioară acestei constatări include notificări, avize motivate și, în cele din urmă, sesizarea Curții de Justiție. Dacă o țară nu se conformează deciziilor Curții, Comisia poate propune sancțiuni financiare. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat azi în privința accesării de către poliție a datelor personale stocate pe telefoanele mobile, inclusiv dacă e vorba doar de tentative de accesare. Decizia de azi subliniază că poliția poate accesa aceste date nu numai în scopul combaterii criminalității grave, ci și pentru alte tipuri de infracțiuni, dar cu respectarea unor condiții stricte minimale: o autorizare prealabilă dată de o instanță, dar și informarea celui vizat, imediat ce acest lucru e posibil fără a pune în pericol desfășurarea investigațiilor. Curtea a reamintit faptul că accesarea datelor stocate pe telefoanele mobile poate constitui o atingere gravă, chiar deosebit de gravă, adusă drepturilor fundamentale ale persoanei vizate. Citește articolul
Tribunalul Uniunii Europene (UE) a respins trei acțiuni formulate împotriva interdicției de a furniza servicii de consultanță juridică guvernului rus și entităților stabilite în Rusia, stabilită în contextul conflictului din Ucraina, arătând că interdicția în discuție urmărește efectiv obiective de interes general, fără a aduce atingere conținutului însuși al misiunii fundamentale a avocaților într-o societate democratică. Citește articolul
Facilitățile fiscale din domeniul construcțiilor, care constau, în esență, în taxe salariale reduse, se pot aplica numai salariaților care activează pe teritoriul României, potrivit Codului fiscal. O companie română care a fost sancționată în urma controlului fiscal pentru aplicarea facilităților și angajaților detașați în alte state membre ale Uniunii Europene (UE) a contestat sancțiunea, pe motiv că reglementarea fiscală de la noi ar contraveni dreptului UE. Speța a ajuns în fața Curții de Justiție a UE (CJUE), care a spus că reglementarea fiscală de la noi nu contravine, de principiu, dreptului UE - atâta timp cât e justificată de motive imperative de interes general și respectă principiul proporționalității. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat recent hotărârea într-o cauză ce privește timpul de lucru în cazul conducătorilor auto, în care o companie ungară a contestat sancțiunea primită pentru neînregistrarea corectă a timpului de lucru al șoferilor, referitor la deplasările către și de la parcările externe. CJUE a decis că aceste parcări externe pot fi considerate „sediul angajatorului” dacă șoferii își desfășoară activitatea acolo regulat, fără instrucțiuni speciale de la angajator, iar prezența facilităților nu este neapărat necesară. Într-o altă cauză, CJUE a clarificat aplicabilitatea Regulamentului european 883/2004 pentru lucrătorii cu activități în mai multe state, dintre care doar unul membru al Uniunii Europene (UE), stabilind că cum se determină legislația de securitate socială aplicabilă. Citește articolul
Joi, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat într-o cauză ce privește modul de afișare a reducerilor de preț către consumatori, stabilind că orice reducere de preț comunicată de comercianți trebuie să se bazeze pe cel mai scăzut preț aplicat în ultimele 30 de zile, conform Directivei 98/6/CE, pentru a proteja consumatorii de practici comerciale înșelătoare. În esență, instanța de trimitere a solicitat CJUE să răspundă la două întrebări: dacă procentul de reducere indicat de comerciant se poate referi numai la acel preț anterior care reprezintă cel mai mic preț din ultimele 30 de zile și dacă orice fel de anunț privind o potențială reducere de preț, de tipul „preț șoc”, trebuie să respecte aceleași reguli. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat joi o hotărâre importantă într-o cauză ce implică România, decizia fiind luată în urma întrebărilor adresate CJUE de Curtea de Apel Brașov, în cadrul unei proceduri penale ce vizează responsabilitatea unui angajat în urma unui incident tragic petrecut la locul de muncă. Mai exact, CJUE a stabilit că dreptul UE se opune legii unui stat membru în temeiul căreia, potrivit curții sale constituționale, hotărârea judecătorească definitivă a unei instanțe de contencios administrativ privind un „accident de muncă” are autoritate de lucru judecat în fața instanței penale, dacă această lege împiedică rudele victimei să fie ascultate. Citește articolul