Printr-o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se stabilește că statele membre nu pot interzice în mod general și abstract utilizarea denumirilor din industria cărnii, mezelurilor și a peștelui pentru a descrie, comercializa sau promova alimentele pe bază de proteine vegetale, chiar dacă acestea înlocuiesc în totalitate proteinele de origine animală. Cu toate acestea, statele membre pot sancționa utilizarea unor astfel de denumiri dacă, în practică, acestea induc în eroare consumatorul, iar producătorii trebuie să furnizeze informații clare cu privire la înlocuirea ingredientelor. CJUE a concluzionat că armonizarea expresă a legislației UE privind etichetarea alimentelor acoperă și situația în care compoziția alimentelor se schimbă complet. Aceasta înseamnă că statele membre nu pot adopta măsuri naționale care să reglementeze sau să interzică utilizarea unor astfel de denumiri, în afara cadrului stabilit de legislația UE. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat recent într-o cauză care tratează dreptul la despăgubiri pentru încălcarea dreptului la protecția datelor, stabilind că simpla încălcare a GDPR nu este suficientă, ci trebuie demonstrat un prejudiciu concret. De asemenea, prezentarea de scuze poate fi o formă de despăgubire, dar numai dacă aceasta este suficientă pentru a compensa integral prejudiciul moral suferit. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat vineri o hotărâre importantă care clarifică drepturile cetățenilor UE în ceea ce privește recunoașterea schimbării prenumelui și a genului. Decizia a fost luată în urma unei cereri de decizie preliminară formulate din România, în cazul unui cetățean român care a obținut legal schimbarea identității sale de gen în Regatul Unit, dar care în România a fost pus să urmeze, de la capăt, o procedură internă în același scop. Vineri, Curtea a constatat că recunoașterea trebuia să aibă loc fără parcurgerea unei noi proceduri, care, teoretic, putea să conducă chiar la un refuz. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat pe 4 octombrie o hotărâre de referință în cauza Schrems împotriva Meta Platforms Ireland, aducând clarificări importante privind interpretarea Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR) în contextul rețelelor sociale și al publicității online personalizate. Decizia dată vineri reprezintă un pas important în direcția protejării drepturilor digitale ale cetățenilor europeni, întrucât stabilește un echilibru între interesele comerciale ale platformelor online și dreptul fundamental la protecția datelor personale. Rămâne de văzut cum vor implementa platformele sociale aceste noi limitări și ce impact vor avea asupra peisajului digital european în ansamblu. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat vineri o decizie semnificativă în dosarele conexate reprezentând opozițiile mai multor state membre UE la adresa măsurilor din Pachetul Mobilitate. CJUE a confirmat în mare măsură valabilitatea reglementărilor adoptate de Parlamentul și Consiliul UE în 2020, dar a anulat o obligație esențială din pachetul de măsuri: aceea a întoarcerii vehiculelor la fiecare opt săptămâni la centrul operațional. Decizia afectează în mod direct companiile de transport rutier din statele membre ale UE, inclusiv România, care se află printre contestatarii pachetului. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat vineri o hotărâre importantă în cauza C-21/23, care aduce clarificări semnificative privind interpretarea și aplicarea GDPR în contextul comerțului online cu medicamente și al concurenței neloiale. Curtea a concluzionat că reglementările naționale care permit acțiuni legale din partea concurenților împotriva încălcărilor RGPD contribuie la protecția drepturilor consumatorilor și la prevenirea unor posibile abuzuri. Aceste măsuri nu doar că protejează informațiile personale ale clienților, dar și ajută la menținerea unui mediu de concurență echitabil în sectorul farmaceutic. Citește articolul
Comisia Europeană (CE) a identificat patru încălcări ale legislației UE de către România și poate iniția proceduri de infringement împotriva țării noastre, dacă nu se conformează obligației de a respecta aceste norme. Procedura formală ulterioară acestei constatări include notificări, avize motivate și, în cele din urmă, sesizarea Curții de Justiție. Dacă o țară nu se conformează deciziilor Curții, Comisia poate propune sancțiuni financiare. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat azi în privința accesării de către poliție a datelor personale stocate pe telefoanele mobile, inclusiv dacă e vorba doar de tentative de accesare. Decizia de azi subliniază că poliția poate accesa aceste date nu numai în scopul combaterii criminalității grave, ci și pentru alte tipuri de infracțiuni, dar cu respectarea unor condiții stricte minimale: o autorizare prealabilă dată de o instanță, dar și informarea celui vizat, imediat ce acest lucru e posibil fără a pune în pericol desfășurarea investigațiilor. Curtea a reamintit faptul că accesarea datelor stocate pe telefoanele mobile poate constitui o atingere gravă, chiar deosebit de gravă, adusă drepturilor fundamentale ale persoanei vizate. Citește articolul
Tribunalul Uniunii Europene (UE) a respins trei acțiuni formulate împotriva interdicției de a furniza servicii de consultanță juridică guvernului rus și entităților stabilite în Rusia, stabilită în contextul conflictului din Ucraina, arătând că interdicția în discuție urmărește efectiv obiective de interes general, fără a aduce atingere conținutului însuși al misiunii fundamentale a avocaților într-o societate democratică. Citește articolul
Facilitățile fiscale din domeniul construcțiilor, care constau, în esență, în taxe salariale reduse, se pot aplica numai salariaților care activează pe teritoriul României, potrivit Codului fiscal. O companie română care a fost sancționată în urma controlului fiscal pentru aplicarea facilităților și angajaților detașați în alte state membre ale Uniunii Europene (UE) a contestat sancțiunea, pe motiv că reglementarea fiscală de la noi ar contraveni dreptului UE. Speța a ajuns în fața Curții de Justiție a UE (CJUE), care a spus că reglementarea fiscală de la noi nu contravine, de principiu, dreptului UE - atâta timp cât e justificată de motive imperative de interes general și respectă principiul proporționalității. Citește articolul